In urma cu cateva zile Italia reusea lansarea ultimului satelit din seria Cosmo-SkyMed, un program de observare a Pamantului si a bazinului mediteranean in particular- cu aplicatii in agricultura, prevenirea dezastrelor naturale, cartografiere sau monitorizarea coastelor peninsulei italiene.
Programul Cosmo-SkyMed are un caracter mixt, putand fi folosit atat pe linie militara cat si civila si a fost initiat in parteneriat de agentia spatiala italiana ASI (care detine 70% din consortiu) si ministerul apararii italian (cu o participatie de 30 de procente).
Constelatia, care a costat aproximativ un miliard de euro, este compusa din 4 sateliti. Cum spuneam primii trei au fost lansati deja (Cosmo 1 in iunie 2007, Cosmo 2 in decembrie 2007 si Cosmo 3 in octombrie 2008).
Consortiul industrial care s-a ocupat de construirea satelitilor a inclus filiala italiana a grupului Thales-Alenia Space (vechea Alenia Spazio) ca prim contractor, dar si alti actori de pe piata aerospatiala din peninsula cum ar fi Galileo Avionica, Telespazio etc.
Cei 4 sateliti au fost construiti pe o platforma comuna numita "Prima", platforma care se va regasi pe viitor si in noua serie de sateliti Sentinel.
Este vorba de sateliti de 1900 kg, operand pentru o perioada de minim 5 ani intr-o orbita LEO circulara/polara 619 km x 619 km x 97.8 grade inclinatie.
Ei vor scana in permanent suprafata Pamantului folosind tehnologia SAR (synthetic aperture radar) in banda X la frecventa de 9.6 GHz si fiind capabili sa redea imagini de mare rezolutie. Avantajul major este producerea acestor imagini in cascada (fiecare satelit putand livra pana la 450 de imagini zilnic, respectiv perioada de revizitare este de numai 6 ore) si independenta de conditiile de observatie (iluminare sau nu, conditii meteo nefavorabile etc).
In cazul aplicatiilor civile, rezolutia comunicata public este de aproximativ 1m, ea scazand si mai mult pentru aplicatiile militare. Se spera astfel la o mai buna securizare a teritoriului national cu atat mai mult cu cat partea italiana spera sa foloseasca complementar si informatiile venite de la satelitii militari francezi Pleiades in cadrul unui parteneriat strategic ce poarta numele "Orfeo".
Ca si in precedentele 3 cazuri, lansarea s-a facut la bordul unei rachete Delta 2, configuratie 7420-10 C. Aceasta dispune de 4 boostere tip GEM 40 folosind combustibil solid pentru a ajuta desprinderea initiala de la sol, o treapta intai propulsata de un motor tip RS-27A si o treapta a doua propulsata de un motor AJ-10-118K.
Plecata de la baza Vandenberg Air Force din California, pe 6 noiembrie, la ora locala 7:20, racheta a plasat pe orbita noul satelit dupa un zbor de 58 de minute.
Aceasta a fost a 93-a incercare consecutiva reusita de racheta Delta 2 dupa incidentul din 1997 care a intrerupt seria succeselor (in total lansatorul american ajungand la 146 de zboruri utile din 148 de incercari).
Zborul acesta a fost simbolic marcand si lansarea cu numarul 350 a unei rachete din larga familie Delta ce are in spate o lunga istorie de 50 de ani.
In ciuda acestei istorii, versiunea Delta 2 are un viitor incert. Momentan doar trei zboruri mai sunt contractate: satelitul argentinian SAC-D, proba lunara Grail apartinand Nasa si satelitul meteorologic NPP. Teoretic, la depozitare mai sunt componente suficiente pentru constructia altor 5 rachete, dar deocamdata lor nu li s-a gasit o intrebuintare, piata lansatoarelor medii fiind deja aglomerata de alte rachete de conceptie mai moderna si mai versatile decat Delta 2.
credit ASI