Hispasat 30W6 sau Hispasat 1F este numele celui mai recent satelit lansat de SpaceX. In aceasta dimineata, la 06:33 GMT, la o ora de la deschiderea ferestrei oficiale de zbor, racheta Falcon 9 a plecat de pe rampa de lansare a complexului 40 de la Cape Canaveral, in cea de a patra sa misiune pe 2018.

Initial lansarea Hispasat 1F trebuia sa aiba loc joi 1 martie, o data cu satelitul NOAA Goes S, cel care reamintim a ajuns pe orbita la bordul lui Atlas 5.
O configuratie nemaintalinita in ultimii 40 de ani, cu infrastructura de sol fortata sa deserveasca doua lansari in aceeasi zi, primise in cele din urma aprobarea US Air Force.

Dar lucrurile au fost mai complexe decat pareau la prima vedere: cum SpaceX inregistrase cererea de zbor inaintea celor de la ULA, au aparut ingrijorari cu privire la posibila contaminare a sensibilului satelit NOAA in urma lansarii Falcon 9 (cele doua complexe de lansare sunt foarte apropiate si in plus, cum ambii sateliti erau geostationari, profilele de zbor erau pe prima parte aproximativ la fel ceea ce insemna ca desfacerea capsulei protectoare se intampla in aceeasi regiune din spatiu, expunand satelitul la gazele arse ramase de la treapta superioara).
Problema s-a rezolvat de la sine, pentru ca SpaceX a cerut o amanare, pentru o testare suplimenatara a sistemului de presiune al capsulei protectoare.

Revenind la zbor, aproape 33 de minute mai tarziu incarcatura se separa de racheta si era plasata intr-o orbita super sincrona de unde va trebui sa manevreze pentru a atinge pozitia ecuatoriala.

Asa cum spune si numele, satelitul va opera de la 30 de grade longitudine vestica, urmand sa furnizeze pentru 15 ani de acum inainte servicii TV, video si date pentru clienti din cele doua Americi, Europa si Africa de Nord.

Dupa alte 35 de minute am avut si confirmarea succesului lansarii: satelitul si-a desfacut panourile solare si a inceput sa trimita catre statiile Hispasat primele date, care le-au permis inginerilor sa verifice starea tehnica de dupa insertia orbitala.

Hispasat 1F, o platforma SSL 1300, a fost construit de Space Systems/Loral in Palo alto, California, pe baza unui contract semnat in iulie 2014 cu societatea de comunicatii spaniola Hispasat.
Este un satelit mare, de 6092 kg, cu 48 de transpondere in banda Ku, 6 transpondere in banda Ka, 1 transponder Ka-BSS si 10 transpondere in banda C.
Doua panouri solare masive pot furniza minim 11.5 kW pentru a putea alimenta aparatura de comunicatie.
Satelitul are inclusiv propulsie electrica, 4 motoare SPT-1000 fiind montate la bord.
Hispasat 1F urmeaza sa inlocuiasca pe orbita Hispasat 1D, un satelit construit de Alcatel pe platforma Spacebus 3000B2, aflat in serviciu din 2002.
Hispasat mai are la aceeasi pozitie, dupa retragerea din activitate a lui 1C, satelitul 1E, lansat anul trecut.

Asa cum spuneam, aceasta a fost a patra lansare Falcon 9 a anului si a cincea lansare pentru SpaceX care zburase la inceputul lui februarie si versiunea Falcon Heavy. Impreuna cu cele doua lansari Atlas 5 si cu lansarea Delta 4, SUA contabilizeaza in acest moment 8 zboruri reusite, depasind China care are bifate doar 7 zboruri.
Asa cum era de asteptat si cum bine se poate observa, Falcon 9 este in acest moment cea mai prolifica racheta la nivel global.

Trebuie punctat si ca prima treapta a lansatorului de azi (cu numarul serial B1044.1) nu a mai putut fi recuperata, incarcatura grea care a fortat racheta la limita, plus marea agitata care nu a permis plasarea la pozitie fixa a barjei, au impiedicat recuperarea.
B1044.1 asadar, o configuratie block 4, a putut fi folosita o singura data.
Pentru cei mai putin familiarizati, trebuie sa spunem ca SpaceX are un nomenclator relativ simplu: un numar serial B1AAA.B inseamna pur si simplu booster (B), treapta intai (1), numarul de productie (AAA) si numarul zborului (B).
In acest moment SpaceX mai are pregatita racheta cu numarul serial 1045.1 care va lansa telescopul  TESS pentru NASA in aprilie si 1046.1 care va lansa tot in aprilie satelitul Bangabandhu 1 pentru Bangladesh.
1046.1 este si prima configuratie block 5, care va permite SpaceX, gratie imbunatatirilor tehnice aduse (o crestere a tractiunii motoarelor de 10%, un tren de aterizare si un sistem de reglaj aerodinamic de ultima generatie), sa creasca performanta rachetelor si nu in ultimul rand sa le refoloseasca de mai multe ori ca pana acum si deci sa scada preturile.

Zborul de azi a marcat lansarea cu numarul 50 pentru Falcon 9 asa cum o stim acum (cele 5 zboruri in configuratia de dezvoltare 1.0, ulterior abandonata, cele 15 zboruri in versiunea 1.1, urmate de 30 de zboruri in versiunea 1.2). Statistica nu include zborurile de test Grasshoper (8) si Falcon 9R Dev (5).

Credit SpaceX/Hispasat