A doua lansare Arianespace a anului a avut loc vineri 9 martie, aducand in prim plan racheta Soyuz STB. Plecata de pe rampa de lansare din Guiana Franceza la ora 17:10 GMT, cu patru sateliti O3b la bord, ea a avut nevoie de doua manevre ale modulului auxiliar de propulsie Fregat, pentru a putea intra in planul orbital dorit.
Cei patru sateliti, grupati in cate doua perechi, s-au separat pe rand, la 19:11 GMT si respectiv 19:32 GMT, urmand, ca dupa o serie de verificari, sa inceapa sa manevreze pentru a putea intra, undeva la mijlocul lunii mai, in flota O3b Networks.
Avand numerele FM(Flight-Model)13,14,15 si 16, ei se adauga celorlalti 12 sateliti pe care compania ii are in acest moment in orbita Pamantului, in urma a trei lansari similare din 2013 (1) si 2014 (2). Din cauza unor probleme tehnice insa, trei din primii patru sateliti lansati au fost retrasi din serviciu, astfel ca in acest moment doar 9 sunt operationali.
Satelitii O3b sunt construiti de Thales Alenia Space pe platforma EliteBus 1000, cantaresc 700 de kg si vin echipati cu 12 transpondere in banda Ka.
Ei zboara in orbite MEO (la altitudinea de 8063 de km) in jurul Ecuatorului, de acolo fiecare din transpondere acoperind o arie cu diametrul de 700 de km; statiile de sol completeaza aceasta arhitectura, asigurand acoperirea continua, in pofida deplasarii rapide a satelitiilor.
Fiecare transponder ajunge la o incarcare de pana la 1.6 Gbps (800 Mbps pentru uplink, respectiv 800 Mbps pentru downlink), serviciul fiind disponibil intre 45 de grade latitudine nordica si 45 de grade latitudine sudica (si in mod limitat pana la 62 de grade nord si sud).
In septembrie 2017 compania a semnat un alt contract, de aceasta data cu Boeing, pentru constructia viitorilor sai sateliti din ceea ce se va numi O3b mPower, pe standardul 702, una dintre cele mai populare platforme telecom din piata. Aceasta a doua generatie a constelatiei va avea 7 sateliti, dar serviciul sau nu este asteptat mai devreme de 2021.
Asa cum se misca lucrurile in acest moment, ramane de vazut daca 2021 nu va fi un pic prea tarziu pentru planurile O3b.
Marele avantaj al retelei O3b este tocmai amplasamentul sau, din MEO intarzierea semnalului fiind substantial mai redusa fata de comunicatia clasica din GEO, in timp ce acoperirea, desi mai dificila, nu este totusi o bariera.
Totusi intarzierea este mai mare decat in cazul constelatiilor LEO. Pentru internet sau schimburi de date obisnuite acest lucru nu conteaza prea mult, insa pentru anumite aplicatii critice, care au nevoie sa functioneze aproape in timp real, acest lucru poate fi esential (spre exemplu servicii industriale sau militare).
Problema constelatiilor LEO, cel putin pana acum, era capacitatea redusa de incarcare a retelei sau acoperirea globala, unde era nevoie de investitii masive (sute de sateliti, multe terminale de sol etc). Ani intregi, Globalstar sau Iridium au suferit din aceasta cauza, costurile mari impuse de infrastructura facand prohibitiv accesul clientilor obisnuiti la serviciile lor.
Acum insa, pe fondul scaderii costului tehnologiei, a atragerii capitalului privat, dar si a cererii din ce in ce mai mari de conectivitate, megaconstelatiile bat la usa.
Daca planurile unor companii precum SpaceX, Boeing sau OneWeb vor reusi, releele clasice de comunicatie plasate in GEO vor avea viata grea.
Avand in vedere drumul anevoios parcurs de O3b, lucrurile nu vor fi usoare.
O3b Networks Ltd. A fost fondata in 2007 in Jersey un mic orasel din una din insulele Canalului Manecii, apartinand Regatului Unit. Fondatorul, Greg Wyler, este un antreprenor american care si-a pus semnatura pe mai multe proiecte spatiale in ultimii ani (el a trecut si pe la Google atunci cand cochetau cu ideea extinderii proiectului Loon de la baloane la sateliti, tot el a colaborat din postura de director al WorldVu Satellites Ltd. Cu Elon Musk si ulterior a fondat OneWeb, compania rivala a Starlink-ului lui Musk).
O3b Networks Ltd. A avut inca de la inceput in spate investitori puternici: SES, Google, HSBC, Liberty Global, Allen & Company, Northbridge Venture Partners, Soroof International, Development Bank of Southern Africa, Sofina si Satya Capital, reusind sa stranga rapid fondurile pentru demararea activitatii.
In 2016 SES a reusit sa devina actionar majoritar, iar la cateva luni distanta a cumparat restul actiunilor, astfel ca in acest moment detine 100% compania O3b.
Celelalte trei miliarde
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130701015834
Celelalte trei miliarde (partea a doua)
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140717140955
Celelalte trei miliarde (partea a treia)
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141218225637
Credit O3b/SES/Arianespace