Raspunsul chinez
15-04-2018 01:04
Comentam zilele trecute despre lupta stransa care se duce la topul spatial, pentru suprematia in domeniul lansarilor. Un domeniu extrem de important, evident nu doar pentru statistica, dar mai ales pentru ca el asigura accesul la aplicatii spatiale si influenteaza in mod direct industria din tarile respective (cu implicatii economice dar si geopolitice majore).
Ultimii ani au fost interesanti, pentru ca ei sugerau ceea ce avea sa urmeze, insa cu siguranta 2018 ii depaseste: de la inceputul anului SUA si China se depasesc reciproc in aceasta ierarhie neoficiala.

Daca in luna martie, americanii reuseau sa treaca in frunte, gratie reusitelor celor de la SpaceX, ultimele doua saptamani au adus o serie de trei lansari chineze, prin care clasamentul s-a inversat din nou.
Iar ieri noapte, SUA au egalat din nou, dupa un zbor Atlas 5.
Ca sa ne facem o idee despre felul cum cele doua natiuni domina sectorul spatial, trebuie sa spunem ca SUA au realizat 11 zboruri, in timp ce China are tot 11 zboruri, respectiv o cota de 31% pentru fiecare.
Cu alte cuvinte, restul tarilor au impreuna doar 38%, din care Rusia, tara care domina topul anii trecuti, reuseste doar 14%, Europa se claseaza pe pozitia a patra cu 6%, in timp ce Japonia si India urca rapid la 3%.
O statistica asupra careia poate, industria de profil din Europa ar trebui sa se uite mai cu atentie pentru a-si stabili strategiile pe termen mediu si lung.

Spuneam despre seria foarte buna realizata de China in ultimele doua saptamani: de subliniat aici ca nu doar numarul este important ci si diversitatea.
Intr-un zbor de pe 29 martie, la bordul rachetei CZ 3B erau lansati doi sateliti de navigatie Beidou 3 (cea mai moderna versiuni a sistemului). M9 si M10 fac parte din component MEO si au fost injectati direct intr-o traiectorie 21519 km x 21545 km x 55.26 grade inclinatie. De la inceputul anului aceasta este a treia lansare de acest fel, confirmand o cadenta remarcabila (atat pentru constructia satelitiilor, cat si pentru efortul logistic implicat de zborul propriu zis).
Lansarea a avut loc de la baza spatiala Xichang Satellite Launch Center.

Doua zile mai tarziu, pe 31 martie, un trio de sateliti Gaofen 1 parasea baza Taiyuan Satellite Launch Center din nordul tarii, la bordul unei rachete CZ 4C.
Prezentati de China drept platforme civile de observatie a Pamantului, satelitii Gaofen 1 zboara in orbite LEO 638 km x 642 km x 98 de grade inclinatie si pot atinge rezolutii la sol de ordinal 1-2 m.
Satelitii cu numerele 2, 3 si 4, care fusesera lansati cu aceasta ocazie sunt variante imbunatatite ale prototipului trimis pe orbita de China in 2013.
Trebuie spus ca in acest moment China a reusit dezvoltarea a 10 clase Gaofen.

In sfarsit, pe 10 aprilie, asistam la lansarea unui trio Yaogan 31 de la baza spatiala Jiuquan Satellite Launch Center din nord vestul tarii, la bordul lui CZ 4C.
YG 31A, YG 31B si YG 31C sunt cel mai probabil sateliti de spionaj pentru supravegherea activitatilor navale, orbita lor polara, la 1100 km altitudine si inclinatie de 63 de grade precum si echipamentul de observatie instalat, facilitandu-le misiunea.

Credit CNSA

jQuery Menu by Apycom