Revenim in acest articol asupra constelatiei QB50 despre care am scris de mai multe ori in trecut, un subiect care pana la un punct a fost de interes pentru publicul din tara noastra. Reamintim ca Romania a inscris doi nanosateliti in acest proiect, Robisat 1 si 2. Din motive tehnice, cei doi Robisat nu au mai ajuns pe orbita si poate ca este mai bine asa avand in vedere experienta nu tocmai reusita cu Goliat, cand, doar pentru a prinde lansarea lui Vega si a bifa misiunea, echipa s-a grabit, chiar daca satelitul nu era pregatit pentru zbor; de altfel demonstrat de realitate ulterior.

Link

Dupa nenumarate amanari si sovairi, ultima data cu inca o luna de intarziere, programul QB50 pare sa se apropie in sfarsit de realitate. Zborul cargoului spatial Cygnus OA 7 al celor de la Orbital (acolo unde cativa zeci de sateliti QB50 sunt incarcati), initial programat pentru 21 martie, a fost amanat pentru 18 aprilie (asta daca nu vom avea din nou surprize) din cauza unor probleme constatate la racheta Atlas 5. Orbital ATK deserveste Statia Spatiala Internationala in cadrul programului NASA Commercial Resupply Services, executand periodic zboruri de alimentare. Cargoul Cygnus OA 7, ce va purta numele John Glenn in cinstea astronautului american, ar fi trebuit sa zboare in 2016 la bordul rachetei Antares, insa din considerente pe care le-am amintit in articolele noastre anterioare si asupra carora nu vom mai reveni, a fost transferat pe racheta Atlas 5 a celor de la ULA.

Link

Pe 17 martie cargoul spatial Orbital Cygnus OA 7 va zbura cu ajutorul rachetei Atlas 5. La bord sunt incarcati si cateva zeci de nanosateliti, parte a constelatiei QB50. Lista finala a fost deja publicata, impreuna cu frecventele de lucru. Din pacate, vestile nu sunt foarte imbucuratoare pentru Romania. Este neplacut sa anuntam acest lucru insa nici unul din cei doi sateliti romanesti Robisat nu se mai regasesc pe aceasta lista. Trebuie sa spunem ca satelitii care au fost inclusi in acest zbor au trebuit sa treaca printr-o campanie de calificare pentru a demonstra ca sunt apti de lansare (in special siguri din punct de vedere electric - o masura logica avand in vedere ca vor trebui incarcati in cargou si apoi adusi pe ISS).

Link

40 dintre satelitii constelatiei QB50 au trecut la inceputul lunii iulie testul ISS Safety Review si urmeaza sa fie incapsulati pana la sfarsitul lunii, in tuburile lansatoare NRCSD ale companiei NanoRacks. Apoi ei vor fi transportati in Houston si vor astepta lansarea la bordul rachetei Antares 230, cea mai noua versiune a rachetei celor de la Orbital. Ea a primit de curand un nou motor rusesc de tip RD181 in locul problematicului AJ26 si este gata sa reintre in serviciu pentru Orbital ATK, care trebuie sa se achite de obligatiile contractuale fata de NASA, prin furnizarea regulata de cargouri catre ISS. Cei doi nano-sateliti romanesti Robisat vor fi inclusi in grupul celor 40 de sateliti QB50 ce vor fi transportati pe ISS la sfarsitul anului la bordul cargoului Cygnus CRS7. Ulterior ei vor fi mutati si lansati manual de astronautii statiei, cu ajutorul sistemelor de pe modulul japonez Kibo.

Link

Compania rusa Kosmotras este in acest moment, din cauza problemelor pe care le are cu furnizorii ucraineni, dar si din cauza strategiei dictate de guvernul de la Moscova, in imposibilitatea de a-si onora obligatiile contractuale fata de clientii sai care doresc lansari la bordul rachetelor Dnepr. Printre ei si cei cativa nano-sateliti ai constelatiei QB50 care nu se vor afla in grupul lansat de pe ISS si care ar fi trebuit sa se alature, ca pasageri secundari in doua zboruri Dnepr.

Link

Conducerea proiectului QB50 anunta din nou schimbari in plan. In lipsa unor alternative dupa eliminarea lui Cyclone 4, satelitii constelatiei fusesera repartizati pentru o lansare de la bordul Statiei Spatiale Internationale, ISS. Ei ar fi trebuit transportati de la sol pana pe ISS la bordul unui cargou rus Progress. Acum doar 40 de sateliti vor fi mentinuti pe lista lansarii de la bordul ISS, in timp ce ceilalti 10 vor fi repartizati, in doua lansari ‘normale’ de la sol. In acest sens QB50 a renuntat la cooperarea cu industria spatiala ucraineana si a contactat compania rusa Kosmotras, contractand doua zboruri la bordul rachetei Dnepr, aceeasi care de altfel realizase si lansarea primilor doi sateliti experimentali ai constelatiei QB50, precursorii P1 si P2. Cate 5 sateliti vor fi lansati in fiecare din aceste doua zboruri. Daca satelitii plasati pe orbita Pamantului direct de pe ISS vor zbura la altitudinea de 400 km si inclinatia de 52 de grade, ceilalti vor putea fi plasati in orbite polare, peste 700 de km altitudine.

Link

2016 va aduce lansarea celei de a doua misiuni spatiale romanesti, Robisat. O misiune care inseamna doi Cubesat de tip 2U, Robisat 1 si respectiv Robisat 2, zburand in formatie stransa, si totodata o continuare a directiei de misiuni tip nano-satelit inceputa de Agentia Spatiala Romana, ROSA, prin lansarea lui Goliat in februarie 2012. Ei vor fi incarcati intr-unul din tuburile lansatoare NanoRacks ce vor fi transportate, cel mai probabil, pe 7 iulie 2016 de capsula ruseasca Progress MS-3. Odata ajunsi la bordul lui ISS ei vor fi transportati in modulul japonez JEM (Japanese Experiment Module), cunoscut si drept Kibo. Tuburile, fie ca vorbim de J-SSOD sau de NRCSD, sunt atasate pe structura MPEP-ului japonez (Multi-Purpose Experiment Platform), apoi acesta este transportat in exterior cu ajutorul unui sistem special, un fel de tub presurizat. MPEP-ul este preluat apoi de bratul telescopic RMS (Remote Manipulator System) si pozitionat in afara ISS, la un unghi potrivit pentru a evita ciocnirea cu elementele statiei, apoi satelitii sunt impinsi afara din tuburile lor, rand pe rand.

Link

Guvernul brazilian, prin reprezentantul sau oficial in probleme spatiale, Agentia Spatiala Braziliana (AEB) a decis rezilierea unilaterala a contractului de colaborare cu guvernul ucrainean pentru proiectul Alcantara Cyclone Space Binational Company (ACS). QB50, constelatia de nano-sateliti Cubesat finantata de UE, ramane astfel, cel putin pentru moment, fara lansator. QB50 este pe ultima suta de metri, in ultimul an inainte de lansare, dupa ce primii doi sateliti de test au zburat deja in 2014. Reamintim ca Romania ia parte la proiectul QB50 prin misiunea spatiala Robisat condusa de Institutul de Stiinte Spatiale, doi sateliti Cubesat 2U zburand in formatie. Pentru cei mai putin familiarizati trebuie sa spunem ca primul satelit al tarii, Goliat, un Cubesat 1U, fusese lansat in februarie 2012 la bordul unei rachete europene Vega, deasemenea dupa amanari de cativa ani din cauza lansatorului. Goliat a reintrat in atmosfera la inceputul lui ianuarie, dupa aproape 3 ani petrecuti in spatiu.

Link

Pe 19 iunie 2014, racheta Dnepr a stabilit un nou record de lansare spatiala, dupa ce a reusit sa plaseze cu succes pe orbita Pamantului 37 de sateliti. Cu aceasta ocazie am avut si debutul programului QB50 cu prototipurile P1 si P2 dezvoltate de insitutul Von Karman din Belgia (Precursor Flight cum au fost ele numite). Programul QB-50, finantat de UE sub umbrela FP7, va include in final o constelatie de 50 de nanosateliti zburand in orbita joasa.

Link

Primul satelit romanesc Goliat a fost construit de un consortiu Rosa/ISS/UPB si a costat aproximativ 0.5 milioane de euro. El a fost lansat cu succes pe 13 februarie 2012, injectia orbitala fiind una nominala. Goliat a fost al patrulea satelit lasat in spatiu si al treilea din tubul lansator P-POD1. In dimineata de sambata 18 februarie 2012 statia de sol de la Magurele a anuntat receptionarea primelor date ale satelitului. Aceasta scurta sesiune de telemetrie nu s-a mai repetat insa ulterior. Goliat si-a incheiat formal misiunea pe 2 ianuarie 2015, cand a reintrat si s-a dezintegrat, resturile sale arzand in atmosfera Pamantului. Goliat a orbitat astfel planeta timp de 1054 de zile cu viteza balistica de pana la 7.5 km/s si a inconjurat-o de peste 15000 de ori.

Link