﻿<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?><rss version="2.0"><channel><title>Space Alliance RSS Feed</title><link>www.spacealliane.ro</link><description>A RSS feed containing the latest Space Alliance science and news articles.</description><copyright>Copyright 2026 Space Alliance</copyright><item><title>3I/ATLAS prin ochii lui Juice</title><description>In urma cu doua zile, Agentia Spatiala Europeana, ESA, a facut publica o noua imagine a vizitatorului interstelar, care a starnit atatea controverse anul trecut, imediat dupa descoperirea sa si trecerea meteorica prin sistemul nostru solar, cometa 3I/ATLAS. Nu este noua, ci de pe 6 noiembrie 2026, cand pozitia in spatiu, a pus sonda Juice, intr-un punct favorabil pentru observatii stiintifice. Cometa trecuse in urma cu o saptamana pe langa Soare, iar Juice a fost, in punctul cel mai apropiat, la 66 milioane de km (sau 0.44 AU) de ea.&amp;nbsp;  &amp;nbsp; 
 
 
 
 Timp de aproape o luna, intre 2 si 25 noiembrie, toate instrumentele de la bord (JANUS, MAJIS, SWI, PEP si UVS), au fost folosite intens, un bonus pentru misiune, care altfel este inca pe drum catre destinatia sa finala, planeta Jupiter, ...</description><language>ro </language><link>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20260228014034</link><quid>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20260228014034</quid><pubDate>Sat, 28 Feb 2026, 01:50:55 GMT</pubDate></item><item><title>Recordul de reutilizabilitate cade din nou</title><description> In luna iulie a anului trecut, publicam un articol despre recordul de reutilizabilitate stabilit de SpaceX: la vremea respectiva, era vorba despre 29 de zboruri realizate de treapta intai cu numarul serial B1067.  Ea isi facuse debutul in iunie 2021, o data cu lansarea cargoului&amp;nbsp; Dragon CRS-22 si in ultima perioada ramasese printre cele mai prolifice numere seriale din protofoliul SpaceX, alaturi de B1063, B1071 si B1069. Toate fac parte din versiunea a cincea a treptei intai (ceea ce generic se cunoaste ca Block 5).&amp;nbsp;     O versiune care a intrat in serviciu in mai 2018 (in paranteza fie spus, treapta intai cu numarul serial B1046, folosita atunci, nu a bifat in final decat 3 zboruri, performantele crescand progresiv).  Ea promitea pana la 10 refolo...</description><language>ro </language><link>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20260224001241</link><quid>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20260224001241</quid><pubDate>Tue, 24 Feb 2026, 00:22:23 GMT</pubDate></item><item><title>Viata printre asteroizi. Partea 11. Lucy, o lansare cu probleme</title><description> Vom discuta in urmatoarele noastre articole din seria dedicata studiului asteroizilor, despre misiunea spatiala Lucy, unica deocamdata in felul sau.&amp;nbsp;  Aleasa in 2017 drept misiunea cu numarul 13 in programul Discovery al NASA, cu un buget de aproape 1 miliard de dolari, ea a fost construita in timp record (doar 4 ani), iar lansarea sa, din cauza multiplelor probleme tehnice inerente unei platforme complexe, cu obiective atat de ambitioase, dar si a perioadei dificile (constructia sa a fost facuta in plina pandemie, cu toate restrictiile de rigoare) a stat sub semnul intrebarii pana in ultimul moment.     Totusi, aceste probleme au fost depasite, si pe 16 octombrie 2021, chiar la inceputul ferestrei de lansare ce se intindea pe durata a 23 de zile, o rach...</description><language>ro </language><link>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20260221122225</link><quid>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20260221122225</quid><pubDate>Sat, 21 Feb 2026, 12:27:31 GMT</pubDate></item><item><title>Cea mai puternica versiune a lui Ariane 6 intra in serviciul Arianespace cu o prima lansare pentru Amazon</title><description>Dupa debutul de pe 9 iulie 2024, asteptat cu nerabdare in Europa, pentru recastigarea independentei strategice in domeniul lansarilor spatiale (reamintim pentru scurt timp din cauza intarzierilor din program, batranul continent ramasese fara toate cele 3 clase de lansatoare, depinzand in exclusivitate de partenerii externi – mai ales SUA), Ariane 6 mai reusise inca 3 zboruri in configuratia 62 pe parcursul anului 2025: 6 martie, 13 august si respectiv 17 decembrie. Acum cateva zile, pe 12 februarie, a venit si debutul versiunii 64, cea mai puternica de care beneficiaza Ariane 6. Zborul, cu indicativul VA267, de la complexul ELA 4, a fost unul fara probleme, intins pe durata a 114 minute.  
 
 
 
 
 
 
   Ariane 6, momentan in configuratia Block 1, impartaseste in mare parte aceeasi constru...</description><language>ro </language><link>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20260217124730</link><quid>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20260217124730</quid><pubDate>Tue, 17 Feb 2026, 12:58:25 GMT</pubDate></item><item><title>Recordul pentru cea mai veche galaxie cade din nou</title><description>Cu ajutorul puterii de observatie a telescopului JWST, net superior predecesorului sau Hubble in acest domeniu, astronomii au fost capabili sa detecteze in luna iunie a lui 2025, o galaxie a carei nastere este estimata la doar 280 milioane de ani dupa Big Bang, ceea ce o face cea mai vreche galaxie cunoscuta pana in prezent si cu 10 milioane de ani inaintea precedentului record. Descoperirea a fost anuntata la momentul respectiv, insa a fost validata abia recent, dupa reverificarea datelor.      A Cosmic Miracle: A Remarkably Luminous Galaxy [..] Confirmed with JWST   https://arxiv.org/pdf/2505.11263       
 
 
 
   
 
 
 
   &amp;nbsp;  &amp;nbsp;  MoM z14, noua galaxie, a fost descoperita prin aceeasi metoda pe care oamenii de stiinta au mai folosit-o in observatiile lui JWST: redshift, sau in r...</description><language>ro </language><link>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20260210122400</link><quid>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20260210122400</quid><pubDate>Tue, 10 Feb 2026, 12:26:51 GMT</pubDate></item><item><title>Maven (partea 2). Sonda tacuta</title><description>O mica drama se desfasoara in aceste zile, departe de ochii publicului, la agentia spatiala americana NASA. S-au implinit 2 luni de cand contactul cu sonda Maven, care opera in jurul planetei rosii, a fost pierdut. Ultimele date, fragmente mai exact, fusesera receptionate de DSN pe 6 decembrie, indicand deja probleme serioase la bord; ele veneau dupa o sesiune nominala pe 4 decembrie, cand satelitul descarcase cu succes ce avea stocat si fusese deasemenea comandat in pregatirea viitoarelor activitati. In cele doua zile dintre, el fusese mascat de planeta rosie si deocamdata ramane o enigma ce a putut sa se intample.&amp;nbsp; Contactele cu sondele martiene nu sunt zilnice, ci exista un profil cu sesiuni periodice, o data la cateva zile, in functie de datele stocate la bord respectiv capacitate...</description><language>ro </language><link>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20260207122749</link><quid>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20260207122749</quid><pubDate>Sat, 07 Feb 2026, 12:31:57 GMT</pubDate></item><item><title>TESS, in cautarea planetelor locuibile. Vizitatorul surpriza</title><description> Revenim in acest articol, cu un subiect pe care nu l-am mai abordat de ceva timp, dar care merita readus in atentie: misiunea TESS (Transiting Exoplanet Survey Satellite) a NASA.  Apropierea de Pamant a misterioasei comete interstelare 3I/ATLAS, cu punctul culminant pe 19 decembrie 2025 la circa 270 de milioane de km, a mobilizat in ultimele luni, toate resursele pe care astronomii le aveau la dispozitie. Evident, observatiile de la sol au fost dublate de cele din spatiu, urmand traiectoria cometei prin sistemul nostru solar si diferitii sateliti care se aflau in zona. Arhivele de date (spre exemplu cele ale telescopului spatial Gaia, care intre timp a fost oprit), au fost si ele redeschise si scanate pentru informatii suplimentare.     Astfel, la mijlocul lu...</description><language>ro </language><link>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20260202125234</link><quid>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20260202125234</quid><pubDate>Mon, 02 Feb 2026, 12:57:40 GMT</pubDate></item><item><title>2026, un an la rascruce de drumuri. Partea 1</title><description>Revenim la inceput de an, asa cum ne-am obisnuit cititorii, cu o noua analiza complexa despre domeniul spatial, incercand sa identificam, pe baza la ceea ce s-a intamplat anul trecut, principalele directii care vor defini 2026. Vom discuta, ca si pana acum, lucruri neconventionale, comentate dintr-o perspectiva personala. Cu un mediu geopolitic tot mai complicat, definit de un sistem multipolar, destul instabil deocamdata, si cu perspective de viitor sumbre, cu resurse naturale in scadere si o populatie din ce in ce mai numeroasa, cu probleme structurale de societate agravate in ultimii ani de o cascada de decizii neinspirate, suntem condamnati sa gasim solutii alternative pentru reducerea acestei presiuni globale.&amp;nbsp;  Nu trebuie sa uitam ca suntem contra timp, si doar echilibrul nuclea...</description><language>ro </language><link>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20260121120957</link><quid>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20260121120957</quid><pubDate>Wed, 21 Jan 2026, 12:13:54 GMT</pubDate></item><item><title>B1067 stabileste un nou record the reutilizabilitate, in timp ce Falcon 9 depaseste borna de 500 de lansari, devenind cel mai prolific lansator din istoria SUA</title><description>Pe 2 iulie, treapta intai a lui Falcon 9, cu numarul serial B1067, a stabilit un nou record de reutilizabilitate: 29 de incercari reusite. Lansarea a fost una pentru sistemul Starlink, la o cadenta a SpaceX cu care deja ne-am obisnuit si pe care o luam ca pe o normalitate, insa pentru cine isi mai aduce aminte, lucrurile nu au stat la fel inainte de versiunea actuala, Block 5. In decembrie 2015 isi facea debutul Falcon-9 v1.2, baza actualei rachete Falcon 9. In acesti 10 ani, in total, au fost reusite peste 470 de aterizari la punct fix. Insa adevaratia revolutie s-a produs in mai 2018, o data cu intrarea in serviciu a versiunii a cincea a treptei intai (ceea ce generic se cunoaste ca Block 5), cea care promitea o reutilizabilitate de pana la 10 zboruri.     Insa frecventa crescuta, chiar ...</description><language>ro </language><link>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20250711234658</link><quid>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20250711234658</quid><pubDate>Fri, 11 Jul 2025, 23:54:58 GMT</pubDate></item><item><title>Axiom 4, o re-editare privata a Interkosmos</title><description> Dupa amanari succesive, misiunea AX-4 a celor de la Axiom Space, a fost in sfarsit lansata pe 25 iunie, de la complexul 39A al bazei spatiale Cape Canaveral.  Capsula Crew Dragon a celor de la SpaceX a transportat, la bordul unei rachete Falcon 9, aceasta misiune privata ce re-editeaza, dupa 40 de ani, re-intoarcerea in spatiu, cu echipaj uman, pentru 3 tari ce au luat parte la programul Interkosmos. Andocarea a decurs fara probleme, dupa ceva mai mult de o zi de zbor, iar echipajul a fost transportat cu succes la bordul ISS.  4 astronauti fac parte din AX-4.     Sławosz Uznański, este al doilea polonez in spatiu dupa Mirosław Hermaszewski, care a zburat in iunie 1978, tot in programul Interkosmos ca si Prunariu.  El a adus la bordul capsulei Dragon ...</description><language>ro </language><link>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20250705232520</link><quid>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20250705232520</quid><pubDate>Sat, 05 Jul 2025, 23:33:15 GMT</pubDate></item><item><title>Ziua asteroidului, la editia a zecea</title><description> 30 iunie este stabilita, prin rezolutie ONU, drept ziua internationala a asteroidului. Cu acest prilej, in fiecare an, au loc prezentari cu scopul de a sensibiliza publicul larg cu privire la pericolul care ne insoteste din spatiu.  Anul acesta, evenimentul s-a desfasurat in Luxemburg si la el a participat si domnul Prunariu, de altfel implicat active in genul acesta de activitati.     In urma cu 11 ani, pe 3 decembrie 2014, avea loc un prim eveniment de acest fel, o paralela intre Londra si San Francisco, in care se atragea atentia ca din cei 1 milion de asteroizi de marimea celui care a devastat Tunguska la inceputul secolului 20 (si care se estimeaza ca a avut 70 m in diametru), doar 1% erau catalogati.     In mod simbolic, initiatorii (Grig Richters, Bria...</description><language>ro </language><link>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20250701012240</link><quid>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20250701012240</quid><pubDate>Tue, 01 Jul 2025, 01:29:37 GMT</pubDate></item><item><title>Razboiul megaconstelatiilor. Kuiper 2x</title><description> Ca si in urma cu 2 luni, complexul 41 al bazei spatiale Cape Canaveral, a gazduit o noua lansare pentru megaconstelatia Kuiper a celor de la Amazon.  In oglinda, o racheta Atlas 5 in versiunea 551, a ridicat pe orbita terestra, la circa 450 km altitudine, al doilea grup de 27 de sateliti Kuiper.     De acolo, ei vor fi ridicati, folosind propria propulsie, la altitudinea operationala de 630 km, cu inclinatia de 51.9 grade – specifica fazei intai a constelatiei; simultan vor fi deplasati in spatiu si isi vor ocupa pnodul specific din planul orbital.     Avem asadar pana acum, 2 platforme de test (Kuiper P1 si P2) care au securizat frecventa (6 octombrie 2023), primul grup de 27 de sateliti lansati pe 28 aprilie (KA 01 1-27) si acum, pe 23 iunie, al doilea grup...</description><language>ro </language><link>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20250626020447</link><quid>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20250626020447</quid><pubDate>Thu, 26 Jun 2025, 02:07:53 GMT</pubDate></item><item><title>Republica Moldova anunta o noua etapa din dezvoltarea programului sau spatial</title><description>Dupa lansarea misiunii TUMnanoSat in iulie 2022, Universitatea Tehnica de la Chisinau, recidiveaza, daca putem spune asa, anuntand participarea simultana in alte doua proiecte spatiale. Nu este vorba ca in cazul lui TUMnanoSAT 1, de sateliti proprii, ci de colaborari cu entitati din strainatate, in programe internationale.&amp;nbsp; Primul satelit, un Cubesat 12 U (2x2x3) este parte din a doua runda de finantare in programul Payload Hosting Initiative (PHI) al Mohammed Bin Rashid Space Centre (MBRSC-centrul spatial al UAE) si United Nations Office for Outer Space Affairs (UNOOSA).  TUM (Technical University of Moldova) si Madari Space Limited din Emiratele Arabe Unite, vor construi fiecare o parte a instrumentatiei viitoarei misiuni PHI-2: TUM va realiza impreuna cu ISS (Institutul de Stiinte ...</description><language>ro </language><link>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20250622010419</link><quid>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20250622010419</quid><pubDate>Sun, 22 Jun 2025, 01:12:14 GMT</pubDate></item><item><title>Japonia spatiala. Partea 1. Honda intra in domeniul rachetelor reutilizabile</title><description>In septembrie 2021, producatorul auto nipon Honda, anunta strategia sa pentru urmatoarea decada, sub numele simplu de ’Honda’s vision 2030’: roboti pentru activitati zilnice, masini electrice zburatoare, dar si o componenta spatiala care includea rachete reutilizabile sau productie de energie pe Luna. Inginerii companiei s-au tinut de cuvant si ieri am asistat la primul zbor de test al viitoarei rachete reutilizabile. A fost un zbor scurt de numai 1 minut, care a atins o altitudine de mai putin de 300 de metri (ca sa fim precisi, 271 de metri), in stilul vehiculului Grasshopper cu care a experimentat SpaceX la inceput sau mai nou cu New Shepard de la Blue Origin.  El a avut loc in apropierea orasului Taiki, din districtul Hokaido, in nord-vestul Japoniei.  &amp;nbsp; 
 
 
 
 &amp;nbsp;  De remarca...</description><language>ro </language><link>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20250618010356</link><quid>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20250618010356</quid><pubDate>Wed, 18 Jun 2025, 01:11:55 GMT</pubDate></item><item><title>Agentia Spatiala Europeana, la 50 de ani</title><description> Sfarsitul lunii mai a marcat jumatate de secol de existenta pentru ESA, Agentia Spatiala Europeana.&amp;nbsp;  In urma cu 50 de ani, pe 30 mai 1975, la nivel diplomatic si ministerial, se semna conventia ESA intre cele 10 state fondatoare (Belgia, Germania, Danemarca, Franta, Marea Britanie,Italia, Olanda, Suedia, Elvetia si Spania), pentru unificarea a doua organizatii europene ce fusesera create in anii 60 (European Launcher Development Organisation - ELDO si the European Space Research Organisation - ESRO), sub o singura umbrela, ESA sau European Space Agency, care trebuia sa preia toate activitatile spatiale pe continent.     La vremea respectiva, Franta era cea mai avansata tara in domeniul spatial din Europa, astfel ca, in mod natural, ESA a fost inspirata ...</description><language>ro </language><link>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20250612005934</link><quid>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20250612005934</quid><pubDate>Thu, 12 Jun 2025, 01:01:18 GMT</pubDate></item><item><title>Viata printre asteroizi. Partea 10. 2016 HO3</title><description> Subiectul articolului de astazi este asteroidul 2016 HO3, tinta misiunii chineze Tianwen 2.  Pentru inceput, cateva explicatii astronomice.  2016 HO3 este una dintre acele luni aparente ale Pamantului (quasi-moons), obiecte care desi nu orbiteaza direct in jurul planetei, o insotesc de aproape, in traiectoria sa in jurul Soarelui, osciland in vecinatatea punctelor Lagrange L1 si L2 ale sistemului Soare-Pamant.     Pamantul nu este insa singura planeta care are astfel de luni aparente, ci si Venus (in jurul careia a fost de altfel prima data descoperit un astfel de obiect, 2002VE68, redenumit ulterior Zoozve), Jupiter, Saturn, Neptun sau Pluto; chiar si planetele pitice sau asteroizii, cum ar fi Ceres, pot avea astfel de luni, amintindu-ne inca o data...</description><language>ro </language><link>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20250606051858</link><quid>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20250606051858</quid><pubDate>Fri, 06 Jun 2025, 05:21:53 GMT</pubDate></item><item><title>Viata printre asteroizi. Partea 9. Tianwen 2</title><description>Continuam articolul despre misiunea chineza Tianwen 2, cu partea a doua a sa. Spuneam in prima parte ca baza spatiala Xichang Satellite Launch Center a fost gazda celei de a doua misiuni din seria Tianwen a Chinei; tinta sa, asteroidul 469219 Kamoʻoalewa (indicativ 2016HO3), un asteroid de dimensiuni medii (40-100 m), pe care il va intercepta in iulie 2026.&amp;nbsp; Racheta folosita pentru lansare a fost Chang Zeng CZ-3B/G2. Varianta originala CZ-3B este o racheta cu lungimea de 54 metri si un diametru mediu de 3.35 metri. Lansarea inaugurala din anul 1996 a fost una esuata si abia a doua incercare a adus primul succes. Intre timp. Peste 100 de zboruri au fost deservite de aceasta familie de rachete (si peste 160 de intreaga serie CZ 3).     Racheta era capabila sa lanseze sateliti cu masa de...</description><language>ro </language><link>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20250531122256</link><quid>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20250531122256</quid><pubDate>Sat, 31 May 2025, 12:34:31 GMT</pubDate></item><item><title>Viata printre asteroizi. Partea 8. China intra in joc</title><description> Astazi, 29 mai 2025, China a intrat oficial in domeniul explorarii asteroiziilor si al apararii planetare.  Baza spatiala Xichang Satellite Launch Center a gazduit lansarea, la bordul unei rachete CZ 3B, a celei de a doua misiuni din seria Tianwen a Chinei. Conform CNSA (Agentia Spatiala Chineza), lansarea a fost una reusita si Tianwen 2 si-a inceput deja drumul catre tinta sa, asteroidul 469219 Kamoʻoalewa (indicativ 2016HO3), un asteroid de dimensiuni medii (40-100 m), pe care il va intercepta in iulie 2026.&amp;nbsp;     Tianwen 2 a fost proiectata pentru a opera in spatiu cel putin 10 ani, si are, gratie acestei durate de viata prelungite, si un obiectiv secundar: daca totul va decurge conform planului, in anul 2030 va ajunge in vecintatea cometei 311P/PanSTA...</description><language>ro </language><link>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20250529025524</link><quid>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20250529025524</quid><pubDate>Thu, 29 May 2025, 03:04:53 GMT</pubDate></item><item><title>35 de ani de Hubble. Partea 2</title><description>Pe 24 aprilie s-au implinit 35 de ani de la lansarea telescopului spatial Hubble. La scurta vreme dupa caderea Cortinei de Fier, in plin avant stiintific al lumii occidentale, pe 24 aprilie 1990, la bordul navetei spatiale Discovery, in zborul STS-31, era lansat telescopul purtand numele celebrului astronom Edwin Hubble. Cu aceasta ocazie, Agentia Spatiala Europeana, ESA, a publicat un calendar aniversar, intitulat ‘Highlights from 35 Years of Discovery’, o serie de 12 imagini de referinta, colectate intre anii 1998 si 2024. Un calendar pe care il puteti descarca la adresa de mai jos:  &amp;nbsp; 
 
 
   https://esahubble.org/media/archives/calendars/pdf/cal2025-35th.pdf   
 
    Deasemenea, pentru cei pasionati de astronomie, NASA pune la dispozitie cateva carti interesante, in format digital...</description><language>ro </language><link>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20250524234758</link><quid>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20250524234758</quid><pubDate>Sat, 24 May 2025, 23:57:22 GMT</pubDate></item><item><title>44 de ani de la zborul lui Dumitru Prunariu</title><description>Astazi se implinesc 44 de ani de la zborul cosmic al lui Dumitru Prunariu. Pe 14 mai 1981 la ora 18:16 UTC, impreuna cu Leonid Popov, la acea vreme comandantul misiunii, Dumitru Prunariu decola de la cosmodromul din Baikonur la bordul unei rachete Soyuz-U ce avea montata in varf o capsula Soyuz.&amp;nbsp; Ea urma sa ii trimita in spatiu pe cei doi, in cea de a 31-a misiune de deservire (si totodata ultima misiune activa inaintea de-orbitarii) a modulului spatial sovietic Solyut 6. Era zborul international cu numarul 78 care folosea echipaj uman, iar in urma lui Prunariu a devenit persoana cu numarul 103 care a ajuns in spatiu.     Programul Interkosmos, sub umbrela caruia s-a zburat atunci, era un program ce isi propunea sa largeasca cooperarea internationala si sa permita accesul in spatiu a ...</description><language>ro </language><link>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20250514125436</link><quid>http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20250514125436</quid><pubDate>Wed, 14 May 2025, 13:07:11 GMT</pubDate></item></channel></rss>