in spatiu peste 150 de sateliti militari si civili, a ajuns sambata 15 septembrie la sfarsit de drum, ultima sa lansare, de la baza spatiala Vandenberg folosind configuratia 7420-10C pentru plasarea pe orbita Pamantului a satelitului ICESAT 2 si a nanosatelitiilor SurfSat, ELFIN, ELFIN-STAR si CP7. Trebuie spus ca activitatea militara se incheiase inca din 2009, o data cu lansarea primilor sateliti Space Tracking and Surveillance System (STSS), insa in ultimii ani racheta mai fusese folosita la diverse programe civile derulate de NASA. Este un capat de drum si pentru complexul SLC-2 (Space Launch Complex 2) de la baza aeriana Vandenberg, ce isi leaga numele de programul spatial american de peste 60 de ani. Rampa 2E este inactiva din 1972, insa 2W avea infrastructura adaptata specia...
[Read more]
23 de zboruri a bifat de la inceputul anului pana in acest moment compania americana SpaceX, cele mai multe in domeniul satelitiilor de telecomunicatii, un domeniu in care de altfel, domina destul de autoritar piata globala. Ultima lansare de pe aceasta lista a avut loc luni 10 septembrie de la baza spatiala Cape Canaveral. Cu o intarziere de o zi fata de calendar, racheta Falcon 9 a mai realizat o misiune pentru compania Telstar. La bord s-a aflat satelitul Telstar 18 V (Vantage) de 7 tone, echipat cu transpondere in banda C si Ku. Parte din ele (circa 57.5%) care vor fi inchiriate lui Apstar (APT Satellite Company Limited) din Hong Kong, care isi va diferentia serviciile sub denumirea APStar 5C. De altfel, trebuie spus ca acesta este un inlocuitor pentru Telstar 18/APSTAR 5, un satelit ...
[Read more]
Lansarea Chinei de vineri 7 septembrie a ridicat recordul anual al tarii la 24. Spuneam intr-un articol trecut ca recordul ultimilor ani a fost deja depasit si tot ce se va aduna de acum pana la sfarsitul anului va fi o imbunatatire a acestui numar, asa incat nu ne mai ramane decat sa vedem unde se va opri numaratoarea si daca industria americana va raspunde pe masura, reusind sa isi pastreze suprematia din domeniul lansarilor spatiale, castigata in 2015. Referitor la lansarea propriu zisa, pasagerul Haiyang 1C, a fost plasat intr-o orbita polara, 777 km x 793 km x 98.6 grade inclinatie, de o racheta CZ 2C plecata de la baza spatiala Taiyuan. Contrar aparentelor, este a patra platforma Haiyang (denumirea chineza pentru ocean), dupa 1A (lansat in 2002), 1B (lansat in 2007) si 2A (lansat in ...
[Read more]
23 de lansari intr-un singur an, cu un procentaj de reusita de 100%, este (pana in acest moment) noul record al programului spatial chinez. Insa, cum suntem abia la sfarsitul lunii august, cu siguranta nu acesta va fi numarul final. Vechiul record, din 2016, era de 22 de zboruri. Nu este o surpriza pentru ca in ultimii 10 ani, China a crescut constant, reusind sa urce la varful ierarhiei si sa detroneze Rusia, intr-un domeniu dominat de aceasta pentru o lunga perioada de timp. Lupta pentru suprematie se da in acest moment cu SUA, de la inceputul anului pana acum, cele doua tari schimband intre ele de mai multe ori prima pozitie (americanii au astazi 22 de zboruri reusite). Merita mentionat si un alt aspect: aceasta din urma lansare, cu numarul 23, are o importanta strategica, aduca...
[Read more]
Cu o intarziere de 24 de ore, provocata (ironic) tocmai de vantul puternic din Guiana Franceza, cel mai nou satelit de observare a Pamantului al Agentiei Spatiale Europene ESA, a ajuns ieri noapte pe orbita. Racheta mica a celor de la Arianespace, Vega, a trebuit sa astepte conditii meteo suficient de bune, inainte de a fi lansata, in conformitate cu ultimele proceduri, mult mai conservative, implementate de inginerii europeni dupa incidentul Ariane 5 de la inceputul anului, un incident care a readus in discutie multe aspecte ce tin de siguranta zborului. Vega s-a aflat la zborul cu numarul 12 in istoria sa (reamintim ca zborul de debut a avut loc in februarie 2009, ocazie cu care au fost lansati mai multi sateliti Cubesat, printre ei si Goliat-ul romanesc) si spera sa mai zboare i...
[Read more]
Cu o intarziere de o zi fata de data anuntata initial, pe 12 august, NASA a lansat, asa cum ne-a obsinuit in ultimul timp, o noua misiune de top din programul sau de explorare spatiala: Parker Solar Probe, un satelit care se va apropia fara precedent de Soare. Simbolic este prima calatorie a umanitatii catre o stea si asa cum era normal, prima destinatie este steaua sistemului nostru. Sa vedem pentru inceput cum a decurs lansarea. La 07:31 GMT, de pe rampa de lansare 37B a complexului Cape Canaveral, pleca racheta Delta 4 Heavy a celor de la ULA, avand la bord mica proba solara. In ciuda complexitatii misiunii, satelitul cantareste doar 685 kg si cu toate acestea a fost nevoie de toata forta puternicei Dlta 4 Heavy pentru ca drumul pana la Soare implica un consum energetic urias, as...
[Read more]
Ultima zi a lunii iulie a adus o alta lansare chineza de la baza spatiala Taiyuan, ocazie cu care Beijingul si-a deposit, practic la jumatatea anului, recordul de zboruri reusite: noul record este de 22 din 22 de incercari, dupa ce la sfarsitul lui 2016 se atinsesera 21 de succese din 22 de incercari. Cu acest numar, China se plaseaza pe prima pozitie in lume, cu aproximativ 35% din lansarile pe plan mondial, depasind SUA (20 de zboruri reusite pana in present) si Rusia (10). Remarcabila cadenta, reusita cu o flota destul de diversificata de rachete si fara alte incidente tehnice. De altfel, la inceputul anului guvernul chinez anunta ca isi propune pana la 40 de zboruri spatiale in 2018 si, asa cum arata lucrurile in acest moment, cu siguranta este o chestiune realizabila. Revenind la mis...
[Read more]
Comentam intr-un articol recent de pe site despre eforturile europene de a aduce sistemul de navigatie Galileo la maturitate. Cu 23 de sateliti operationali din 24 necesari pentru acoperirea globala, europenii sunt doar la un pas de a realiza acest lucru. Iata insa ca nici China nu sta deoparte: duminica 30 iulie, la ora 01:48 GMT, o racheta CZ 3B pleca de pe rampa de lansare a bazei spatiale Xichang cu o noua pereche de sateliti Beidou. Numarul satelitiilor de navigatie lansati de China de la inceputul anului pana in prezent ajunge astfel la 9 (ultima lansare de acest fel avand loc pe 9 iulie). Cei doi, BD3 M5 si BD3 M6, numerele 33 si 34 in nomenclatorul lansarilor chineze, fac parte din componenta MEO a sistemului Beidou (reamintim ca spre deosebire de rusi, americani si europeni siste...
[Read more]
O racheta Falcon 9 de ultima generatie (Block 5) a fost lansata luni 6 august de la Cape Canaveral, cu un satelit de telecomunicatii la bord. Treapta intai a fost recuperata cu succes pe barja OCISLY in largul oceanului Atlantic. Misiunea cu numarul 15 pe anul in curs, marcheaza practic prima reutilizare a unei trepte intai de tip Block 5 si implicit intrarea SpaceX intr-o noua faza: maturitatea tehnologica si rutina care ar trebui nu doar sa acopere investitiile in cercetare si dezvoltare de pana acum, dar si sa aduca profitabilitatea mult dorita. In teorie ar fi posibile pana la 10 zboruri succesive fara nici un fel de reconditionare si pana la 100 de zboruri in caz ca se executa proceduri de intretinere a echipamentelor, Elon Musk afirmand recent ca oricum ele vor fi ‘moderate’. Trea...
[Read more]
13 iulie a fost ziua in care a avut loc CubeSat Deployment 14. Una din activitatile devenite clasice la bordul ISS: nanosateliti incarcati in structuri speciale sunt transportati de pe Pamant pe statie, acolo de unde sunt ulterior lansati in spatiu, in trena lui ISS, cu ajutorul tuburilor presurizate si a bratelor robotice manevrate de unul din membrii echipajului. Zborurile de acest fel sunt mult mai controlate decat o lansare clasica direct de pe racheta, inducand mult mai putine perturbatii pentru niste sisteme oricum destul de fragile. Misiunea 14 a durat ceva mai mult de 6 ore (de la 08:05 la 14:20 GMT) si a inclus 9 sateliti Cubesat incarcati in tuburi NanoRack, ridicand numarul platformelor lansate de companie la 217 (dintre care 185 au fost lansate de pe ISS). Cei 9 (CubeRRT, EQUi...
[Read more]
Intr-o discretie totala, baza spatiala Pacific Spaceport Complex din Alaska, a gazduit pe 20 iulie prima lansare comerciala. Compania Astra Space a trimis intr-un zbor de test suborbital, racheta sa Rocket 1. Misiunea fusese aprobata inca de la inceputul anului de Autoritatea Aeronautica Americana FAA (Federal Aviation Administration), initial luna aprilie fiind luata ca referinta – de altfel despre acest lucru am scris la vremea respectiva. Insa din cauza unor probleme tehnice, cei de la Astra Space au preferat sa o amane. Licenta FAA Licenta FAA Nu de bun augur, pentru ca pare sa fi fost in continuare probleme in timpul zborului de pe 20 iulie. Astra Space nu a comentat in nici un fel evenimentul, iar cei de la complexul Alaska si de la FAA s-au rezumat sa spuna ca zborul nu a ...
[Read more]
Numarul satelitiilor pentru sistemul european de navigatie Galileo a ajuns la 26, dupa o lansare realizata din Guiana Franceza de Arianespace pentru Comisia Europeana. O racheta Ariane 5 in versiunea ES (care de altfel va fi si retrasa de pe lista Arianespace dupa acest zbor) a transferat pe 25 iulie, direct intr-o orbita MEO (planul B al constelatiei, la altitudinea de 22922 km) 4 sateliti Galileo. VA 244 s-a intins pe durata a 3 ore si 56 de minute si a inclus doua activari ale treptei superioare EPS. Purtand indicativele 23,24,25 si respectiv 26, sau asa cum ne-a obisnuit CE sa ii numeasca dupa numele unor copii din tarile member UE, Anna, Ellen, Samuel si Tara, ei incheie faza preliminara a programului FOC (full orbit capability) ce includea, pe langa primele 4 platforme demonst...
[Read more]
In urma cu 8 zile compania americana SpaceX stabilea un nou record, ridicand pe orbita, cu ajutorul rachetei sale Falcon 9, cel mai greu satelit de telecomunicatie de pana acum. Lansarea a avut loc de la complexul 40 al bazei spatiale din Cape Canaveral la 05:50 GMT si 33 de minute mai tarziu incarcatura se separa cu succes de treapta a doua a rachetei, incepandu-si misiunea in spatiu. Traiectoria de transfer a fost una 244 km x 17871 km x 27 de grade inclinatie, asa dupa cum se poate observa, cu apogeul destul de departe de inaltimea geostationara, tocmai datorita masei satelitului dar si a scenariului de zbor, care a impus recuperarea treptei intai pe barja Of Course I Still Love You. Si asta in pofida folosirii versiunii Block 5 a lui Falcon 9, practice varianta sa cea mai perfo...
[Read more]
Aminteam in articolele noastre anterioare de dubla misiune MarCO, care insoteste ultimul robot martian trimis de NASA in spatiu. Prima misiune Cubesat interplanetara, a reusit la sfarsitul lunii mai, prima corectie de orbita din aceasta clasa. Sistemul de propulsie de la bordul fiecarui nanosatelit, denumit Mips (Micro CubeSat Propulsion System), produs de compania Vacco, ce foloseste un gaz comprimat numit R236FA, similar celor din stingatoarele de foc, a fost activat cu succes, modificand traiectoria, pentru o interceptie a planetei rosii undeva la sfarsitul lunii noiembrie. Sistemul foloseste 8 motoare de 25 mN si doua rezervoare (unul pentru stocarea combustibilului si altul pentru vaporii generati), cantarind in total nu mai mult de 3.5 kg (din 14 kg cat are fiecare satelit). Sistemul...
[Read more]
Pe 22 mai, o saptamana mai tarziu decat era in planul initial, InSight, realiza prima manevra orbitala: cele 4 motoare mari de la bord au fost pornite timp de 40 de secunde, suficient pentru a schimba viteza satelitului cu 3.8 m/s. Manevra a fost decisa dupa masuratori atente, atat prin metoda clasica de ranging cat si prin delta-dor (Delta-Differential One-Way Ranging), cu ajutorul statiilor de sol apartinand retelelor DSN (Deep Space Network) operate de NASA si respectiv Estrack, operate de ESA. Injectia orbitala in urma lansarii din 5 mai fusese insa atat de buna incat a permis relaxarea planului de manevre.
Modulul de transfer catre Marte care il contine pe InSight, in buna masura o copie a celui folosit pentru Phoenix, are la bord 20 motoare pe baza de hidrazina, patru de ...
[Read more]
Lansarea rachetei Electron se amana din nou, intarziind planurile companiei lui Peter Beck de a trece pe profit. Mutata succesiv de la inceputul anului in aprilie, apoi in iunie, lansarea a fost amanata apoi de mai multe ori, pe ultima suta de metri. Prima data din cauza unei probleme aparute la una din antenele care monitorizeaza ascensiunea orbitala, parte a echipamentului de siguranta care anuleaza zborul in caz de deviere majora de la traiectorie, apoi din cauza conditiilor meteo si in cele din urma din cauza unei probleme tehnice la unul din controlerele unui motor. Aceasta din urma pare o problema mai serioasa decat defectiunea antenei de care aminteam mai devreme (dar care la randul ei poate deveni o chestiune critica, amintindu-ne aici primul zbor din 2017 cand un echipament Alaska...
[Read more]
Dupa 10 corectii orbitale realizate in ultima luna, 27 iunie a fost momentul in care sonda Hayabusa 2 a ajuns in sfarsit la destinatia finala, asteroidul Ryugu. La 09:51 timpul Japoniei (00:51 GMT) inginerii au comandat ultima manevra, TCM 10, care a scazut viteza relativa de la aproximativ 55 cm/s pana undeva la 0.1 cm/s, considerata referinta zero. La 09:54 JST (00:54 GMT), la o distanta de 1.9 AU (280 milioane de km de Pamant) JAXA a oprit propulsia satelitului la circa 20 km de suprafata asteroidului, declarand oficial atingerea destinatiei.
Incununare a unui concept vechi de 33 de ani (1985 fiind anul cand JAXA a luat prima data in calcul o astfel de misiune de vizitare a unui asteroid) si a unui zbor de 3 ani si jumatate (satelitul fusese lansat in spatiu in decembrie 2...
[Read more]
Vineri 29 iunie a adus ultimul zbor al versiunii Block 4 pentru racheta americana Falcon 9. O lansare de la complexul 40 al bazei spatiale din Cape Canaveral, avand la bord cargoul CRS 15. Pentru ca de acum toate zborurile Falcon 9 vor fi in versiunea finala Block 5, cea care si-a facut debutul la inceputul lunii mai, la lansarea satelitului Bangabandhu-1, este o buna ocazie de a privi in trecut si de a face o scurta statistica. Versiunea Block 4, privita inca de la inceput ca una de tranzitie, nu a avut o viata lunga (sub un an), dar a adus succesul mult asteptat pentru SpaceX. Debutul sau s-a produs pe 14 august 2017, la lansarea cargoului CRS 12. In total 12 zboruri, 5 dintre ele cu versiuni refolosite ale treptei intai, si o rata de succes de 100%. Aceasta a fost si versiunea ca...
[Read more]
Baza spatiala Xichang a gazduit miercuri 27 iunie, lansarea cu numarul 18 pe care China a realizat-o anul acesta. La ora 03:30 GMT, ora locala 11:30, perechea de sateliti XJS A si B au fost ridicati pe o orbita cu altitudinea de 485 km si inclinatia orbitala de 35 de grade, de racheta CZ 2C. Nu sunt foarte multe detalii despre ei, autoritatile de la Beijing i-au anuntat drept platforme de observare a Pamantului, construite de CAST (Chinese Academy of Space Technology), cu capabilitati de comunicare intre ei. Credit CNSA
...
[Read more]
Despre misiunea Dawn am scris in trecut de mai multe ori pe site. In ultimul articol comentam pe marginea deciziei pe care trebuia sa o ia NASA asupra felului cum ar trebui sa continue lucrurile dupa seria de defectiuni si dupa degradarea inerenta cauzata de cei 11 ani petrecuti in spatiu. Cele doua optiuni ramase erau: continuarea misiunii in jurul lui Ceres pana la consumarea intregului combustibil de la bord sau manevrarea spre spatiul interplanetar. In final decizia a fost conservatoare/pragmatica, Dawn primind o extensie pentru continuarea fazei stiintifice la Ceres, insa de pe o orbita mult mai joasa decat cea folosita in anii trecuti, o orbita care ar facilita observatii mai detaliate. Folosind propulsia electrica, satelitul a manevrat constant in ultima perioada, atingand la incepu...
[Read more]
A doua misiune japoneza de explorare a unui asteroid se apropie cu pasi repezi de momentul zero. Dupa o lansare reusita in decembrie 2014, la bordul rachetei H2A, de la baza spatiala Tanegashima, satelitul de 600 de kg construit de JAXA in cooperare cu un larg consortiu stiintific international, a petrecut 3.5 ani in spatiu calatorind peste 3 miliarde de km spre destinatia finala, asteroidul Ryugu. Trei campanii de propulsie ce au folosit pentru accelerare cele patru motoare electrice de la bord (martie 2016-mai 2016, noiembrie 2016-aprilie 2017, ianuarie 2018-iunie 2018) si gravitatia Pamantului (3 decembrie 2015), desfasurate sub atenta supraveghere a inginerilor de la sol, cu sprijin american si european (reteaua de staii DSN si respectiv Estack), au adus satelitul la inceputul lunii iu...
[Read more]
Un nou satelit Glonass a fost lansat sambata 16 iunie din Plesetsk. El poarta indicativul Kosmos 2527 si a fost plasat direct intr-o orbita MEO, de racheta Soyuz 2 1b. Un zbor intins pe ceva mai mult de 3.5 ore (lansare la 21:46 GMT, separare la 01:18 GMT), cu trei activari succesive pentru treapta auxiliara de propulsie Fregat M, care au plasat satelitul intr-o traiectorie 19116 km x 19155 km x 64.8 grade inclinatie fata de Ecuator. Fara emotii pentru Roskosmos si primul success, daca putem spune asa, pentru controversatul poitician Rogozin, in noua sa calitate de director al Agentiei spatiale ruse Roskosmos. Aceasta este platforma Glonass M cu numarul 56, iar lansarea sa face parte din planul multianual de intretinere a sistemului rus de navigatie prin satelit, care a revenit, in...
[Read more]
In urma cu o saptamana, pe 12 iunie, in plina discutie despre acordul dintre SUA si Coreea de Nord, un acord care doreste sa detensioneze amenintarea nucleara, Japonia realiza o noua lansare strategica pentru securitatea sa, semn ca lucrurile in Asia de Sud-Est sunt departe de a fi rezolvate. La 04:20 GMT, racheta H2A pleca de pe rampa de lansare a bazei spatiale Tanegashima Space Center si plasa, dupa un zbor de cateva minute, intr-o orbita polara, satelitul de spionaj IGS Radar 6. Asa cum spune si numele, este vorba despre o platforma radar pentru sistemul Information Gathering Satellite, ceea ce inseamna ca ea va putea realiza observatii indifferent de conditiile de luminozitate (noapte/zi) sau de cele meteorologice. Acesta este al saptelea satelit radar al seriei de spionaj IGS operate...
[Read more]
Fengyun 2H, ultimul satelit al seriei de sateliti meteorologici cu acelasi nume, a fost lansat marti 5 mai de la baza Xichang. Racheta CZ 3A a reusit sa il plaseze intr-o traiectorie 233 km x 35897 km x 24.6 grade inclinatie fata de Ecuator, in ceea ce a fost misiunea cu numarul 17 pentru China in 2018. De acolo, el va manevra cu ajutorul propulsiei de la bord, pana cand va ajunge la 79 de grade longitudine estica deasupra Oceanului Indian, de unde va avea acoperire peste Africa, Orientul Mijlociu si Asia Centrala. Satelitul va fi operat de admnistratia meteorologica a Chinei si alte institutii chineze, insa in buna masura, datele sale vor ajunge si la organizatia meteorologica internationala din care China face parte si prin intermediul careia schimba date cu NOAA (echivalentul...
[Read more]
Ieri dimineata, cei de la SpaceX au realizat a unsprezecea lor lansare pe anul in curs. Amanat cu cateva zile, zborul a decurs fara emotii pentru inginerii din Hawthorne. Trepta intai a rachetei Falcon 9, cu numarul serial B1040.2, s-a aflat la al doilea (a lansat in septembrie 2017 mini naveta X37B) si totodata ultimul sau zbor (de aceasta data nemaifiind recuperata). De fapt am avut parte de o configuratie mixta a lui Falcon 9, pentru ca, desi treapta intai este una tip Block 4, treapta a doua a fost de tipul Block 5. Pasagerul acestei misiuni a fost satelitul SES 12 al consortiului SES, care a fost transportat intr-o orbita super sincrona 294 km x 58500 km. Inclinatia orbitala a fost tipica unui zbor de la Cape Canaveral, 25.9 grade. SES 12 va incepe sa manevreze cu ajuto...
[Read more]
Sambata 2 iunie, baza spatiala Jiuquan: racheta CZ 2D a ridicat numarul lansarilor chineze pe anul in curs la 16, dupa ce a plasat cu succes pe orbita satelitii Gaofen 6 si Luojia 1. Un zbor de numai 15 minute (lansare la 04:13 GMT, separare la 04:28 GMT), avand ca destinatie finala o traiectorie SSO cu altitudinea de 640 km. Satelitul principal, Gaofen 6, este o platforma CAST 2000 de 1 tona, cu instrumente de observatie atat in banda optica cat si in NIR, ce vor fi folosite de oamenii de stiinta chinezi, in urmatorii 8 ani atat cat este durata proiectata de operare, pentru monitorizarea schimbarilor climatice si a efectelor asupra mediului inconjurator (vegetatie, infrastructura hidrologica, sol etc). De remarcat ca in urma cu o luna China lansase un alt satelit al programului Gao...
[Read more]
Comentam intr-un articol de acum cateva zile ultimele noutati despre telescopul spatial TESS, pe care NASA l-a trimis recent in spatiu. Spuneam ca pe 17 mai satelitul a trecut cu bine de Luna, sub a carei influenta, si-a schimbat drastic traiectoria. Totul a decurs atat de bine incat inginerii au decis ca nu mai este nevoie de o manevra de corectie (pe care initial o inclusesera in plan, in caz ca ar fi fost ceva elemente reziduale). Ei bine, pe 30 mai, la 01:30 UTC, am asistat si la ultima manevra (in jur de 70 m/s), cea care a trimis satelitul direct in orbita finala, din care isi va incepe faza de observatie stiintifica pe care toata lumea o asteapta. Traiectoria s-a schimbat de la 99036 km x 435600 km (initial) la 99037 km x 366905 km (final). Ca urmare a modificarii apogeului...
[Read more]