LauncherOne a celor de la Virgin, la prima sa misiune comerciala. Partea 2

14 ani a durat constructia rachetei Launcher One a lui Branson (un proiect care a inceput in 2007 si care a costat, potrivit estimarilor, aproximativ 700 de milioane de dolari).  Pe parcursul timpului, solutia inginereasca a suferit mai multe modificari, cum era si firesc, in cautarea nisei optime intr-o piata foarte dinamica in care concurenta (Rocket Lab, Astra etc) nu a stat nici ea pe loc: primele versiuni de motoare (Newton 1 si 2) au fost abandonate in favoarea unor variante imbunatatite (Newton 3 si 4), greutatea, volumul si inclusiv capacitatea de transport au crescut. A rezultat o racheta in doua trepte, o prima treapta propulsata de un motor Newton 3 si o a doua propulsata de un motor Newton 4. Ambele sunt alimentate cu RP1 si oxigen lichid (LOX). Launch... [Read more]

LauncherOne a celor de la Virgin, la prima sa misiune comerciala. Partea 1

Miercuri 30 iunie, compania lui Richard Branson a realizat cu succes prima lansare comerciala cu racheta sa LauncherOne. Ea foloseste o solutie de lansare din aer, pe modelul patentat de cei de la Orbital (astazi Northrop Grumman) cu al lor Pegasus. Avionul Virgin Orbit, un Boeing 747-400 botezat Cosmic Girl, a decolat din desertul Mojave si s-a indreptat spre sud-vestul orasului Los Angeles, in largul insulei Chanel, unde a intrat intr-o traiectorie specifica, rotindu-se succesiv pentru gasirea aliniamentului perfect, inaintea expirarii ferestrei de lansare alocate de autoritati (13-15 UTC). Zborul, denumit sugestiv 'Tubular Bells Part One' dupa primul album inregistrat de casa de discuri Virgin Records, a plasat 7 sateliti intr-o orbita inclinata la 60 de grade fata de Ecuator si... [Read more]

Japonia devine a patra tara care adopta o lege a exploatarii resurselor din spatiu

Dupa SUA (2015), Luxemburg (2017) si Emiratele Arabe Unite (2020), Japonia devine a patra tara din lume care adopta o lege pentru exploatarea resurselor din spatiu. Ca si in celelalte cazuri, este vorba despre acordarea dreptului companiilor comerciale de a exploata resursele care vor fi gasite in viitor, fara insa de a le acorda drept de proprietate asupra obiectelor celeste respective.  Practic, guvernele acestor tari incurajeaza investitiile private in tehnologii de exploatare si de transport in spatiu, insa isi rezerva dreptul de a reglementa in orice moment, prin masuri legale suplimentare, situatia de la fata locului, in cazul in care lucrurile degenereaza. La momentul de fata este o intreaga dezbatere internationala pe aceste subiect, sub... [Read more]

Roscosmos negociaza posibile lansari Soyuz cu echipaj uman din Guiana Franceza

Cu ocazia conferintei globale privind explorarea spatiului, GLEX 2021, directorul Roskosmos, Dmitry Rogozin a anuntat ca Agentia Spatiala Rusa este in negociere cu omologii sai francezi si chinezi, pentru operarea unor zboruri cu echipaj uman de la centrul spatial din Guiana Franceza. 'Discutăm cu colegii noștri francezi posibilitatea transformării complexului de lansare Soyuz-2, care se află în Guiana, în cadrul unui mare proiect lunar, astfel încât să poată fi folosit pentru programe cu echipaj. Inclusiv pentru lansarea navelor în direcția stației chineze (…) Discutăm acest lucru cu colegii noștri chinezi, iar acesta va fi unul dintre elementele muncii comune în cadrul creării unei stații lunare științifice internaționale. Această opțiune este luată în considerare și nu este nimic surpri... [Read more]

ABL Space Systems isi anunta intrarea pe piata micilor lansatoare. Partea 1

ABL Space Systems a semnat recent cu Lockheed Martin un contract care prevede pana la 26 de lansari operate pentru gigantul american intr-o prima etapa (2021 – 2026), plus o clauza aditionala care include in etapa a doua (2026-2029) alte 32 de zboruri.  Valoarea contractului nu a fost anuntata public, insa, avand in vedere costul oficial pe zbor de circa 12 milioane de dolari, vorbim de sute de milioane dolari, bineinteles repartizati in transe, pe masura evolutiei serviciului. Ei se adauga celor 219 milioane de dolari (in doua runde de 49 milioane si respectiv 170 de milioane) atrasi de la investitori, printre care se regaseste si Lockheed Martin. La un calcul simplu asta inseamna 58 de zboruri in doar 8 ani, pentru un singur client, ceea ce, daca se va indeplini, va transforma ABL ... [Read more]

Rocket Lab va zbura spre Marte

Intr-un comunicat de presa de ieri, 15 iunie, compania Rocket Lab a anuntat castigarea contractului deschis de University of California Berkeley Space Sciences Laboratory (UCBSSL) pentru viitoarea misiune NASA de explorare a planetei rosii, ESCAPADE, ce ar urma sa fie lansata in 2024. Deocamdata este doar o etapa intermediara, pentru ca in luna iunie urmeaza PDR (preliminary design review), urmat de confirmarea finala din partea NASA, in iulie. Misiunea ar fi trebuit sa fie construita initial de Tyvak (unul din constructorii traditionali de platforme Cubesat) si sa fie lansata de Falcon Heavy impreuna cu satelitul Psyche, insa, pentru ca cerintele specifice nu puteau fi indeplinite intr-un zbor combinat, NASA a ales sa le decupleze. ESCAPADE sau Escape and Plasma A... [Read more]

MRO confirma succesul misiunii martiene chineze

In urma cu cateva ore, Universitatea din Arizona, acolo unde sunt prelucrate pentru NASA si JPL, imaginile produse de instrumentul HiRise de la bordul sondei americane MRO, a facut publice, intr-un comunicat de presa, o serie de poze inedite surprinse de pe orbita martiana. Ele sunt facute in urma cu 4 zile (pe 6 iunie) deasupra locului unde China, pe 14 mai, a trimis la suprafata planetei rosii (sudul platoului Utopia), pentru prima data in istoria misiunilor sale spatiale, platforma fixa Tianwen 1 si robotul mobil Zhurong. Pozele, realizate de la 287 km altitudine, de inalta rezolutie, sunt practic prima confirmare independenta asupra succesului misiunii Chinei. Toate celelalte imagini cu Tianwen 1 si Zhurong venisera pana acum din partea oficialilor chinezi. Se vad clar platform... [Read more]

Firefly gata de prima sa lansare. Partea 1

Compania Firefly Aerospace Inc. se pregateste sa se alature in scurt timp celorlalti actori de pe piata americana de lansari spatiale. Deviza sa ‘Making Space for Everyone!’ se inscrie in linia actuala a industriei, de reducere a costurilor si implicit de sporire a accesibilitatii spatiului. O linie pe care guvernul SUA, prin expertii de la agentia sa spatiala NASA, a intuit-o foarte bine in urma cu aproape 20 de ani si pe care a pus-o in practica cu succes.  Transferarea catre sfera privata a anumitor nise (cum sunt in cazul de fata serviciile de lansare), s-a dovedit o carte castigatoare caci industria spatiala, gratie oportunitatilor extraordinare de viitor pe care le deschidea, a devenit extrem de interesanta pentru capitaluri si s-a transformat in scurt timp in terenul de intrece... [Read more]

Oamenii care au construit SpaceX. Partea 1. La rascruce de drumuri

Incepem cu acest articol o serie dedicata oamenilor care au facut posibil succesul companiei SpaceX. Sunt lucruri mai putin cunoscute publicului pentru ca, de cele mai multe ori lumina reflectoarelor este concentrata pe Elon Musk, pe care media, impreuna cu PR-ul intern al companiei, au reusit sa il transforme astazi, dintr-un tip usor timid si stangace in interviuri, in simbolul succesului universal. In trend cu noua moda: industria software din Silicon Valley a ramas oarecum in umbra si noul El Dorado este acum industria spatiala. Se investesc sume considerabile pentru ca miliardarii planetei au intuit corect ca puterea de maine sta in tehnologie si ca potentialul domeniului spatial este unul urias. Intr-o lume volatila, in schimbare accelerata in ceea ce priveste standardele de ... [Read more]

Back in business

Dupa o pauza destul de lunga, timp in care ne-am concentrat pe extinderea proiectului nostru Space Alliance, site-ul va reveni in perioada urmatoare la ritmul normal cu care v-am obisnuit. Bineinteles la aceeasi calitate a articolelor ca in ultimii 12 de ani de cand an lansat online in Romania primul portal dedicat tehnologiilor spatiale. La noi nu veti gasi traduceri ale altor publicatii sau stirile senzationale de care abunda presa romaneasca, ci articole de calitate, interpretari personale ale principalelor evenimente spatiale si sinteze cu detalii tehnice explicate pe intelesul publicului larg. Ultimele luni au adus multe schimbari interesante in domeniul spatial, chestiuni pe care desigur va trebui sa le abordam separat, in articole dedicate, insa merita sa amintim aici cateva din... [Read more]

Romania in spatiu. 40 de ani de la un zbor istoric

Astazi 14 mai 2021 am sarbatorit 40 de ani de la zborul cosmic al lui Dumitru Prunariu. Pe 14 mai 1981 la ora 18:16 UTC, impreuna cu Leonid Popov, la acea vreme comandantul misiunii, Dumitru Prunariu decola de la cosmodromul din Baikonur la bordul unei rachete Soyuz-U ce avea montata in varf o capsula Soyuz. Ea avea sa ii trimita in spatiu pe cei doi, in cea de a 31-a misiune de deservire (si totodata ultima misiune activa inaintea de-orbitarii) a modulului spatial sovietic Solyut 6. Era zborul international cu numarul 78 care folosea echipaj uman, iar in urma lui Prunariu a devenit persoana cu numarul 103 care a ajuns in spatiu. Programul Interkosmos, sub umbrela caruia s-a zburat atunci, era un program ce isi propunea sa largeasca cooperarea internationala si sa permita accesul in spatiu... [Read more]

Dupa un an de pandemie, 2021 debuteaza in forta. Partea 1

Vorbeam in articolul de acum un an despre speranta industriei spatiale de a inregistra un record, dupa un 2018 foarte bun, insa cu un 2019 care, desi a tras in jos statistica, a venit cu mai multe noutati tehnice, pregatind un teren fertil pentru viitor. Recordul decadei de aur a erei spatiale din timpul programului Apollo (139 de zboruri in 1967, din care 120 reusite) si recordul absolut de lansari reusite (127 de lansari reusite din 129 de incercari) datand din 1983, nu mai pareau intangibile, pentru ca in 2018 industria spatiala reusea sa treaca din nou de pragul a 100 de lansari la nivel global. Bifam atunci 111 misiuni reusite din 114 incercari. Cum spuneam, 2019 a tras in jos statistica cu 102 zboruri din care 97 reusite, insa gratie evolutiilor din piata, cu sectorul privat crescand puternic, analistii din domeniu ramasesera optimisti. A venit apoi criza Covid care a paralizat in buna masura prima parte a anului 2020. Cu toate acestea am ajuns la 112 misiuni, cu 103 de reusite. Am avut apoi o cursa in doi, China-SUA, umar la umar pana la sfarsitul anului. Chinezii veneau din postura de leader in 2019, cu 34 de lansari si, intr-o confruntare de imagine cu americanii, acum mult mai importanta pe fondul tensiunilor dintre cele doua tari, doreau sa isi mentina cu orice pret pozitia numarul unu. Pana la urma nu au reusit, pentru ca, desi numarul misiunilor executate de rachetele chineze a crescut la 39, similar recordului absolut al tarii stabilit in 2018, SUA a reusit sa creasca si mai mult, pana la cota de 43. De notat ca ambele tari au inregistrat si esecuri, 4 in contul Chinei si 3 in contul SUA. Dincolo de continua diversificare a segmentului de lansare chinez,... [Read more]

Prima lansare indiana in 2020

Criza Covid a dat peste cap complet activitatile spatiale ale Indiei, asa cum a facut-o, cu foarte putine exceptii si cu restul industriei spatiale globale. Au trebuit sa treaca 10 luni pana cand Agentia Spatiala Indiana ISRO sa realizeze primul sau zbor in 2020. 7 noiembrie a marcat reintoarcerea in serviciu a rachetei PSLV. Misiunea C49 a fost cea cu numarul 51 de la debutul Polar Satellite Launch Vehicle din 1993. ISRO a folosit de aceasta data versiunea DL a rachetei (pentru a doua oara in istorie, prima data anul trecut, in 2019). Pasagerul principal a fost satelitul RISAT 2BR2 (redenumit EOS 1 - Earth Observation Satellite), un satelit radar de observare a Pamantului, din seria RISAT 2B, dupa platformele 2B si 2BR1, lansate in mai si respectiv decembrie anul trecut. Este vorba despr... [Read more]

Rachete 'made in Germany'. Partea 2

Prima runda de finantare in programul de dezvoltare a sistemelor de lansare comerciale in Europa, a fost semnata acum trei zile, pe 3 noiembrie. Este vorba despre un total de 1.5 milioane de euro de la ESA care vor merge catre trei companii germane: Rocket Factory din Augsburg, Isar Aerospace din Ottobrunn si HyImpulse Technologies din Neuenstadt am Kocher . Companii de care aminteam in prima parte a articolului nostru (despre Rocket Factory chiar am si scris). Cele trei primisera o finantare similara si de la Agentia Spatiala Germana, DLR, in iulie, ca parte a unui program de 25 de milioane de euro pentru startupuri rulat de guvernul de la Berlin prin BMWi – ministerul economiei si energiei. DLR a redactat si o scrisoare de recomandare catre ESA, pentru a le sustine in competitia european... [Read more]

In focus

Pe 28 octombrie, compania Rocket Lab s-a intors la zbor in Noua Zeelanda. Racheta Electron a reeditat practic misiunea din 4 iulie atunci cand 10 sateliti fusesera pierduti. De aceasta data misiunea a fost un succes, toti pasagerii ajungand cu bine intr-o orbita polara la 500 km deasupra Pamantului. Pasagerii au fost 9 nanosateliti din seria Flock 4e ai operatorului Planet plus un satelit de mici dimensiuni pentru Canon Electronics Inc. Asa cum anticipam in iulie, satelitii Planet, construiti ieftin dupa principiul 'fail and replace' nu au fost o pierdere majora pentru compania din San Francisco, fiind inlocuiti in decursul a doar cateva luni. CE-SAT 2B, este un pic mai mic decat satelitul pierdut in iulie, CE-SAT 1B (el cantareste 35 kg) si nu este un inlocuitor al acestuia ci face p... [Read more]

Modernizarea sistemului de navigatie Glonass continua. A fost lansata a treia platforma Glonass K

O noua lansare pentru sistemul rusesc de navigatie prin satelit Glonass, a avut loc pe 25 octombrie de la baza spatiala Plesetsk. Este vorba despre satelitul Kosmos 2547, o platforma Glonass K (ultima generatie, aflata inca in dezvoltare). Pentru zbor s-a folosit o racheta Soyuz 2 1b echipata cu un modul auxiliar de propulsie Fregat M. Dupa 3 ore si jumatate, satelitul a fost plasat cu succes intr-o orbita 19100 km x 19100 km x 64.8 grade. Aceasta este a treia platforma Glonass K lansata de Rusia in ultimii 10 ani, dupa Kosmos 2471 (2011) si Kosmos 2501 (2014). Ca si precedentii, satelitul Kosmos 2547 este construit de ISS Reshetnev pe o platforma noua Ekspress-1000A, este stabilizat pe trei axe si pe langa semnalele clasice de navigatie el va furniza si servicii auxiliare in program... [Read more]

Rusia transfera lansarea satelitiilor Gonets M pe racheta Soyuz

Un nou trio de sateliti militari Gonets M a fost lansat de armata rusa la sfarsitul lunii septembrie. Lansarea, executata pe 29 septembrie de la baza spatiala Plesetsk, a folosit in premiera capacitatea superioara a rachetei Soyuz 2 1b plus o treapta auxiliara Fregat M, dupa ce pana acum, cu exceptia zborului de debut (cand  satelitul fusese transportat pe orbita de o racheta Kosmos-3M), in rest se apelase la Rockot KM. Satelitii cu numerele 17, 18 si 19 au fost insotiti de o serie de 19 nanosateliti: ICEYE X6 si X7 (platforme radar ai firmei finlandeze ICEYE), SALSAT (Spectrum AnaLysis SATellite) un satelit al Universitatii tehnice din Berlin, Kepler 4 si 5 ai companiei americane Kepler Communications ce testeaza comunicatii M2M si IoT, Dekart (Descartes) un Cubesat 3U al Universitat... [Read more]

World Space Week/Saptamana mondiala a spatiului cosmic 2020

In pofida pandemiei care a afectat intreaga planeta, cu impact major si in explorarea spatiala, saptamana 4-10 octombrie, a mers mai departe ca in fiecare an cu evenimentul World Space Week sau Saptamana Mondiala a Spatiului Cosmic. El este organizat de Adunarea Generala a ONU in cinstea lansarii primului satelit artificial, Sputnik 1, pe 4 octombrie 1957 care marcheaza, asa cum stim, debutul explorarii spatiale. Zece ani mai tarziu, pe 10 octombrie 1967, in conditiile extinderii acestor operatiuni si a unui numar in crestere de tari cu activitati in spatiu, se puneau bazele legale si se trasau primele reglementari in domeniu, prin semnarea tratatului international Treaty on Principles Governing the Activites of States in the Exploration and Peaceful Uses of Outer Space, including the Moon... [Read more]

Rachete 'made in Germany'. Partea 1

Dupa o pauza de 80 de ani, cauzata de restrictiile impuse industriei germane dupa cel de al doilea razboi mondial in privinta capacitatiilor de inalta tehnologie cu potential militar, se pare ca asistam acum la un moment de cotitura. Daca timp de ani de zile, industria germana fusese doar colaborator pentru lansatoare orbitale (in principal sub umbrela Arianespace si secundar ca furnizor de diverse echipamente pentru alti integratori la nivel global), iar institutele de cercetare de profil si-au concentrat activitatea fie pe mici rachete suborbitale, fie pe studii de termen lung, care ambele nu intrau in categoria restrictii, acum, cu o piata globala de servicii de lansare in plina expansiune, si cu o Europa tot mai presata sa faca fata noilor actori americani din domeniu (SpaceX, Rocket ... [Read more]

Spre un mini Falcon 9. Electronul celor de la Rocket Lab va deveni reutilizabil (Partea 8). Electron straluceste din nou, plasand pe orbita primul satelit al companiei

‘I Can’t Believe It’s Not Optical’ este numele sugestiv dat misiunii cu numarul 14 realizate de Rocket Lab de la baza lor din Noua Zeelanda, Launch Complex 1, pe 31 august. O misiune care a aratat ca ceea ce se intamplase pe 4 iulie, cand racheta Electron nu a mai ajuns pe orbita, a fost doar un incident nefericit. Investigatia care a urmat, impreuna cu experti FAA (Federal Aviation Administration) a aratat ca accidentul de atunci a fost cauzat de un contact imperfect la un cablaj din componenta treptei a doua a rachetei. In timpul functionarii, din cauza incalzirii, conectorul s-a lichefiat producand deconectarea si oprirea prematura a motorului; implicit esecul misiunii, ansamblul reintrand rapid in atmosfera. Un 4 iulie cu ghinion. Rocket Lab esueaza in zborul cu numarul 13 h... [Read more]

Vega, la zborul cu numarul 16, se intoarce in serviciul Arianespace

Pe 2 septembrie, racheta europeana de clasa mica, Vega, s-a reintors in serviciul Arianespace dupa o pauza de 14 luni. In iulie 2019, in timpul lansarii satelitului de spionaj Falcon Eye 1, pentru Emiratele Arabe Unite, Vega inregistra primul sau esec intr-o serie de 15 zboruri desfasurate pentru operatorul european, pe durata a 7 ani. Emiratele Arabe Unite au fost evident nemultumite, insa trebuie spus ca au incasat peste 400 de milioane de dolari de pe urma acestui accident. Al doilea satelit al seriei nu a fost anulat din comanda Arianespace, insa el a fost mutat intre timp de pe Vega pe racheta medie, Soyuz, urmand sa zboare pe 16 octombrie anul acesta. Suspiciunile initiale cu privire la un act de sabotaj, alimentate de tensiunile dintre Franta si SUA pe seama transferului de ... [Read more]

Un zbor de 30 de secunde

Sub un minut a durat incercarea de pe 12 septembrie, a celor de la Astra Space, de a atinge orbita Pamantului. Ea ar fi trebuit sa se produca in august, dar a fost amanata succesiv de probleme tehnice, vremea nefavorabila si incalcari ale zonei de siguranta aeriana si maritima, stabilite pentru zbor. Al doilea prototip al serie 3 de rachete construite de companie la fabrica din Alameda, California, a decolat cu bine de pe rampa de lansare a Pacific Spaceport Complex Alaska, insa in timpul functionarii treptei intai, aparent din cauza unor probleme software, computerul de bord a avut probleme in a stabiliza pozitia in zbor a rachetei si inginerii de sol, care supervizau misiunea, au decis pentru siguranta, abandonarea ei. Astra Space, spre deosebire de alte companii care lanseaza rachete, ... [Read more]

Prima lansare europeana de la debutul pandemiei

Compania europeana Arianespace a revenit in activitate dupa pauza fortata impusa de epidemia Covid. O racheta Ariane 5 ECA a zburat duminica 15 august de la baza spatiala din Kourou. Revenirea ar fi trebuit sa aiba loc in iulie, insa misiunea ei a fost amanata initial din cauza vremii capricioase, apoi din cauza descoperirii unui senzor defect care a trebuit fi inlocuit. Aceasta a fost a treia lansare europeana a anului, dupa ce aceeasi Ariane 5 mai zburase in ianuarie si februarie. Avem asadar o pauza de 6 luni in programul spatial european, care a ramas mult in urma concurentei: in acest moment China si SUA au cate 22 de lansari in cont, iar Rusia are 9. Spuneam la inceputul anului ca Arianespace astepta de la 2020, 22 de lansari. Misiunea aceasta a lui Ariane 5, denumita oficial VA... [Read more]

Lasati China sa doarma. Partea 5. 2 x China

In acest scurt articol vom vorbi despre ultimele doua lansari realizate de pe teritoriu chinez, care au ridicat statistica Beijingului la 22. In acest moment SUA au si ele tot 22 de zboruri in cont, insa 3 dintre ele sunt realizate de pe teritoriu neo-zeelandez de compania Rocket Lab. Primul zbor a avut loc de la baza spatiala TSLC (Taiyuan Satellite Launch Center) pe 25 iulie si a adus in prim plan racheta CZ 4B. Trei pasageri au fost incarcati la bordul ei: ZY-3 03, al treilea satelit al seriei de observatie a Pamantului Ziyuan-3, Tianqi 10 un mini satelit de tip M2M/IoT al operatorului telecom Guodian Gaoke si Longxia Yan 1 (Lobster Eye X-ray Exploration Satellite) un mini satelit pentru astronomie in banda X, un proiect comun intre universitatea din Hong Kong si universitatea Nanjing. ... [Read more]

Rusia isi continua constant activitatea spatiala, chiar daca, aparent, iese din carti in fata Chinei

Pentru prima data in 2020, racheta Proton M, impreuna cu modulul auxiliar de propulsie Breeze M, a fost scoasa pe rampa de lansare 200/39 a complexului spatial din Baikonur. Ea trecuse printr-o serie de verificari amanuntite, dupa ce in martie, in urma unor teste se gasisera o serie de defecte la asamblare. Zborul de pe 30 iulie a fost dedicat lui RSCC (Russian Satellite Communications Company), compania de stat care gestioneaza satelitii de telecomunicatie ai tarii. Pasagerii au fost Ekspress 80 si Ekspress 103, doi sateliti telecom construiti de furnizorul traditional al industriei spatiale ruse, ISS Reshetnev. De fapt doar platforma este construita in Rusia, pentru ca echipamentul de comunicatie vine de la TAS I (Thales Alenia Space Italy). TAS are o cooperare de mult timp ... [Read more]

In pofida crizei care a lovit si industria spatiala, Perseverance va zbura spre Marte anul acesta. Partea 4. Lansarea

30 iulie va ramane in istorie ca data lansarii misiunii Perseverance. In pofida crizei Covid si a inerentelor probleme tehnice intampinate in timpul integrarii acestui proiect extrem de complex, inginerii au facut toate eforturile pentru a se incadra in fereastra de lansare si in final au reusit sa aduca zborul chiar la mijlocul ei. Ultima activitate la sol a fost montarea reactorului nuclear MMRTG (Multi-Mission Radioisotope Thermoelectric Generator) pe baza de Plutoniu 238, inima robotului, care i-ar putea asigura o operare de 14 ani, in pofida conditiilor extreme de pe planeta rosie. Perseverance (impreuna cu Ingenuity, primul robot zburator trimis spre alta planeta) cantareste 1025 kg, ceva mai mult decat cei 899 kg ai lui Curiosity. Racheta Atlas 5 a celor de la ULA a fost scoasa pe r... [Read more]

Minotaur 4, o noua misiune, de aceasta data din Wallops. NROL 129

O noua lansare a unei rachete din seria Minotaur 4 a avut loc pe 15 iulie de la baza spatiala Wallops. O noutate ca sa spunem asa, dupa ce Minotaur 4 mai zburase in anii trecuti de la Cape Canaveral, Kodiak sau Vandenberg. Ultima lansare Minotaur 4 a avut loc in 2017 de la Cape Canaveral, avand la bord un satelit militar din programul Operationally Responsive Space. Un zbor atipic asa dupa cum am comentat atunci. Minotaur 4, construita de Orbital, astazi in portofoliul Northrop Grumman, umple o nisa intre rachetele mici (gen Electron a celor de la Rocket Lab) si cele mari (Falcon 9 de la SpaceX). Un lansator cu cost mic, nepretentions, capabil sa zboare de la orice baza si cu o capacitate rezonabila de transport in LEO (1.7 -1.9 tone in functie de configuratie), Minotaur 4 este atractiv... [Read more]