Dupa un an de pandemie, 2021 debuteaza in forta. Partea 1

Vorbeam in articolul de acum un an despre speranta industriei spatiale de a inregistra un record, dupa un 2018 foarte bun, insa cu un 2019 care, desi a tras in jos statistica, a venit cu mai multe noutati tehnice, pregatind un teren fertil pentru viitor. Recordul decadei de aur a erei spatiale din timpul programului Apollo (139 de zboruri in 1967, din care 120 reusite) si recordul absolut de lansari reusite (127 de lansari reusite din 129 de incercari) datand din 1983, nu mai pareau intangibile, pentru ca in 2018 industria spatiala reusea sa treaca din nou de pragul a 100 de lansari la nivel global. Bifam atunci 111 misiuni reusite din 114 incercari. Cum spuneam, 2019 a tras in jos statistica cu 102 zboruri din care 97 reusite, insa gratie evolutiilor din piata, cu sectorul privat crescand puternic, analistii din domeniu ramasesera optimisti. A venit apoi criza Covid care a paralizat in buna masura prima parte a anului 2020. Cu toate acestea am ajuns la 112 misiuni, cu 103 de reusite. Am avut apoi o cursa in doi, China-SUA, umar la umar pana la sfarsitul anului. Chinezii veneau din postura de leader in 2019, cu 34 de lansari si, intr-o confruntare de imagine cu americanii, acum mult mai importanta pe fondul tensiunilor dintre cele doua tari, doreau sa isi mentina cu orice pret pozitia numarul unu. Pana la urma nu au reusit, pentru ca, desi numarul misiunilor executate de rachetele chineze a crescut la 39, similar recordului absolut al tarii stabilit in 2018, SUA a reusit sa creasca si mai mult, pana la cota de 43. De notat ca ambele tari au inregistrat si esecuri, 4 in contul Chinei si 3 in contul SUA. Dincolo de continua diversificare a segmentului de lansare chinez,... [Read more]

Prima lansare indiana in 2020

Criza Covid a dat peste cap complet activitatile spatiale ale Indiei, asa cum a facut-o, cu foarte putine exceptii si cu restul industriei spatiale globale. Au trebuit sa treaca 10 luni pana cand Agentia Spatiala Indiana ISRO sa realizeze primul sau zbor in 2020. 7 noiembrie a marcat reintoarcerea in serviciu a rachetei PSLV. Misiunea C49 a fost cea cu numarul 51 de la debutul Polar Satellite Launch Vehicle din 1993. ISRO a folosit de aceasta data versiunea DL a rachetei (pentru a doua oara in istorie, prima data anul trecut, in 2019). Pasagerul principal a fost satelitul RISAT 2BR2 (redenumit EOS 1 - Earth Observation Satellite), un satelit radar de observare a Pamantului, din seria RISAT 2B, dupa platformele 2B si 2BR1, lansate in mai si respectiv decembrie anul trecut. Este vorba despr... [Read more]

Rachete 'made in Germany'. Partea 2

Prima runda de finantare in programul de dezvoltare a sistemelor de lansare comerciale in Europa, a fost semnata acum trei zile, pe 3 noiembrie. Este vorba despre un total de 1.5 milioane de euro de la ESA care vor merge catre trei companii germane: Rocket Factory din Augsburg, Isar Aerospace din Ottobrunn si HyImpulse Technologies din Neuenstadt am Kocher . Companii de care aminteam in prima parte a articolului nostru (despre Rocket Factory chiar am si scris). Cele trei primisera o finantare similara si de la Agentia Spatiala Germana, DLR, in iulie, ca parte a unui program de 25 de milioane de euro pentru startupuri rulat de guvernul de la Berlin prin BMWi – ministerul economiei si energiei. DLR a redactat si o scrisoare de recomandare catre ESA, pentru a le sustine in competitia european... [Read more]

In focus

Pe 28 octombrie, compania Rocket Lab s-a intors la zbor in Noua Zeelanda. Racheta Electron a reeditat practic misiunea din 4 iulie atunci cand 10 sateliti fusesera pierduti. De aceasta data misiunea a fost un succes, toti pasagerii ajungand cu bine intr-o orbita polara la 500 km deasupra Pamantului. Pasagerii au fost 9 nanosateliti din seria Flock 4e ai operatorului Planet plus un satelit de mici dimensiuni pentru Canon Electronics Inc. Asa cum anticipam in iulie, satelitii Planet, construiti ieftin dupa principiul 'fail and replace' nu au fost o pierdere majora pentru compania din San Francisco, fiind inlocuiti in decursul a doar cateva luni. CE-SAT 2B, este un pic mai mic decat satelitul pierdut in iulie, CE-SAT 1B (el cantareste 35 kg) si nu este un inlocuitor al acestuia ci face p... [Read more]

Modernizarea sistemului de navigatie Glonass continua. A fost lansata a treia platforma Glonass K

O noua lansare pentru sistemul rusesc de navigatie prin satelit Glonass, a avut loc pe 25 octombrie de la baza spatiala Plesetsk. Este vorba despre satelitul Kosmos 2547, o platforma Glonass K (ultima generatie, aflata inca in dezvoltare). Pentru zbor s-a folosit o racheta Soyuz 2 1b echipata cu un modul auxiliar de propulsie Fregat M. Dupa 3 ore si jumatate, satelitul a fost plasat cu succes intr-o orbita 19100 km x 19100 km x 64.8 grade. Aceasta este a treia platforma Glonass K lansata de Rusia in ultimii 10 ani, dupa Kosmos 2471 (2011) si Kosmos 2501 (2014). Ca si precedentii, satelitul Kosmos 2547 este construit de ISS Reshetnev pe o platforma noua Ekspress-1000A, este stabilizat pe trei axe si pe langa semnalele clasice de navigatie el va furniza si servicii auxiliare in program... [Read more]

Rusia transfera lansarea satelitiilor Gonets M pe racheta Soyuz

Un nou trio de sateliti militari Gonets M a fost lansat de armata rusa la sfarsitul lunii septembrie. Lansarea, executata pe 29 septembrie de la baza spatiala Plesetsk, a folosit in premiera capacitatea superioara a rachetei Soyuz 2 1b plus o treapta auxiliara Fregat M, dupa ce pana acum, cu exceptia zborului de debut (cand  satelitul fusese transportat pe orbita de o racheta Kosmos-3M), in rest se apelase la Rockot KM. Satelitii cu numerele 17, 18 si 19 au fost insotiti de o serie de 19 nanosateliti: ICEYE X6 si X7 (platforme radar ai firmei finlandeze ICEYE), SALSAT (Spectrum AnaLysis SATellite) un satelit al Universitatii tehnice din Berlin, Kepler 4 si 5 ai companiei americane Kepler Communications ce testeaza comunicatii M2M si IoT, Dekart (Descartes) un Cubesat 3U al Universitat... [Read more]

World Space Week/Saptamana mondiala a spatiului cosmic 2020

In pofida pandemiei care a afectat intreaga planeta, cu impact major si in explorarea spatiala, saptamana 4-10 octombrie, a mers mai departe ca in fiecare an cu evenimentul World Space Week sau Saptamana Mondiala a Spatiului Cosmic. El este organizat de Adunarea Generala a ONU in cinstea lansarii primului satelit artificial, Sputnik 1, pe 4 octombrie 1957 care marcheaza, asa cum stim, debutul explorarii spatiale. Zece ani mai tarziu, pe 10 octombrie 1967, in conditiile extinderii acestor operatiuni si a unui numar in crestere de tari cu activitati in spatiu, se puneau bazele legale si se trasau primele reglementari in domeniu, prin semnarea tratatului international Treaty on Principles Governing the Activites of States in the Exploration and Peaceful Uses of Outer Space, including the Moon... [Read more]

Rachete 'made in Germany'. Partea 1

Dupa o pauza de 80 de ani, cauzata de restrictiile impuse industriei germane dupa cel de al doilea razboi mondial in privinta capacitatiilor de inalta tehnologie cu potential militar, se pare ca asistam acum la un moment de cotitura. Daca timp de ani de zile, industria germana fusese doar colaborator pentru lansatoare orbitale (in principal sub umbrela Arianespace si secundar ca furnizor de diverse echipamente pentru alti integratori la nivel global), iar institutele de cercetare de profil si-au concentrat activitatea fie pe mici rachete suborbitale, fie pe studii de termen lung, care ambele nu intrau in categoria restrictii, acum, cu o piata globala de servicii de lansare in plina expansiune, si cu o Europa tot mai presata sa faca fata noilor actori americani din domeniu (SpaceX, Rocket ... [Read more]

Spre un mini Falcon 9. Electronul celor de la Rocket Lab va deveni reutilizabil (Partea 8). Electron straluceste din nou, plasand pe orbita primul satelit al companiei

‘I Can’t Believe It’s Not Optical’ este numele sugestiv dat misiunii cu numarul 14 realizate de Rocket Lab de la baza lor din Noua Zeelanda, Launch Complex 1, pe 31 august. O misiune care a aratat ca ceea ce se intamplase pe 4 iulie, cand racheta Electron nu a mai ajuns pe orbita, a fost doar un incident nefericit. Investigatia care a urmat, impreuna cu experti FAA (Federal Aviation Administration) a aratat ca accidentul de atunci a fost cauzat de un contact imperfect la un cablaj din componenta treptei a doua a rachetei. In timpul functionarii, din cauza incalzirii, conectorul s-a lichefiat producand deconectarea si oprirea prematura a motorului; implicit esecul misiunii, ansamblul reintrand rapid in atmosfera. Un 4 iulie cu ghinion. Rocket Lab esueaza in zborul cu numarul 13 h... [Read more]

Vega, la zborul cu numarul 16, se intoarce in serviciul Arianespace

Pe 2 septembrie, racheta europeana de clasa mica, Vega, s-a reintors in serviciul Arianespace dupa o pauza de 14 luni. In iulie 2019, in timpul lansarii satelitului de spionaj Falcon Eye 1, pentru Emiratele Arabe Unite, Vega inregistra primul sau esec intr-o serie de 15 zboruri desfasurate pentru operatorul european, pe durata a 7 ani. Emiratele Arabe Unite au fost evident nemultumite, insa trebuie spus ca au incasat peste 400 de milioane de dolari de pe urma acestui accident. Al doilea satelit al seriei nu a fost anulat din comanda Arianespace, insa el a fost mutat intre timp de pe Vega pe racheta medie, Soyuz, urmand sa zboare pe 16 octombrie anul acesta. Suspiciunile initiale cu privire la un act de sabotaj, alimentate de tensiunile dintre Franta si SUA pe seama transferului de ... [Read more]

Un zbor de 30 de secunde

Sub un minut a durat incercarea de pe 12 septembrie, a celor de la Astra Space, de a atinge orbita Pamantului. Ea ar fi trebuit sa se produca in august, dar a fost amanata succesiv de probleme tehnice, vremea nefavorabila si incalcari ale zonei de siguranta aeriana si maritima, stabilite pentru zbor. Al doilea prototip al serie 3 de rachete construite de companie la fabrica din Alameda, California, a decolat cu bine de pe rampa de lansare a Pacific Spaceport Complex Alaska, insa in timpul functionarii treptei intai, aparent din cauza unor probleme software, computerul de bord a avut probleme in a stabiliza pozitia in zbor a rachetei si inginerii de sol, care supervizau misiunea, au decis pentru siguranta, abandonarea ei. Astra Space, spre deosebire de alte companii care lanseaza rachete, ... [Read more]

Prima lansare europeana de la debutul pandemiei

Compania europeana Arianespace a revenit in activitate dupa pauza fortata impusa de epidemia Covid. O racheta Ariane 5 ECA a zburat duminica 15 august de la baza spatiala din Kourou. Revenirea ar fi trebuit sa aiba loc in iulie, insa misiunea ei a fost amanata initial din cauza vremii capricioase, apoi din cauza descoperirii unui senzor defect care a trebuit fi inlocuit. Aceasta a fost a treia lansare europeana a anului, dupa ce aceeasi Ariane 5 mai zburase in ianuarie si februarie. Avem asadar o pauza de 6 luni in programul spatial european, care a ramas mult in urma concurentei: in acest moment China si SUA au cate 22 de lansari in cont, iar Rusia are 9. Spuneam la inceputul anului ca Arianespace astepta de la 2020, 22 de lansari. Misiunea aceasta a lui Ariane 5, denumita oficial VA... [Read more]

Lasati China sa doarma. Partea 5. 2 x China

In acest scurt articol vom vorbi despre ultimele doua lansari realizate de pe teritoriu chinez, care au ridicat statistica Beijingului la 22. In acest moment SUA au si ele tot 22 de zboruri in cont, insa 3 dintre ele sunt realizate de pe teritoriu neo-zeelandez de compania Rocket Lab. Primul zbor a avut loc de la baza spatiala TSLC (Taiyuan Satellite Launch Center) pe 25 iulie si a adus in prim plan racheta CZ 4B. Trei pasageri au fost incarcati la bordul ei: ZY-3 03, al treilea satelit al seriei de observatie a Pamantului Ziyuan-3, Tianqi 10 un mini satelit de tip M2M/IoT al operatorului telecom Guodian Gaoke si Longxia Yan 1 (Lobster Eye X-ray Exploration Satellite) un mini satelit pentru astronomie in banda X, un proiect comun intre universitatea din Hong Kong si universitatea Nanjing. ... [Read more]

Rusia isi continua constant activitatea spatiala, chiar daca, aparent, iese din carti in fata Chinei

Pentru prima data in 2020, racheta Proton M, impreuna cu modulul auxiliar de propulsie Breeze M, a fost scoasa pe rampa de lansare 200/39 a complexului spatial din Baikonur. Ea trecuse printr-o serie de verificari amanuntite, dupa ce in martie, in urma unor teste se gasisera o serie de defecte la asamblare. Zborul de pe 30 iulie a fost dedicat lui RSCC (Russian Satellite Communications Company), compania de stat care gestioneaza satelitii de telecomunicatie ai tarii. Pasagerii au fost Ekspress 80 si Ekspress 103, doi sateliti telecom construiti de furnizorul traditional al industriei spatiale ruse, ISS Reshetnev. De fapt doar platforma este construita in Rusia, pentru ca echipamentul de comunicatie vine de la TAS I (Thales Alenia Space Italy). TAS are o cooperare de mult timp ... [Read more]

In pofida crizei care a lovit si industria spatiala, Perseverance va zbura spre Marte anul acesta. Partea 4. Lansarea

30 iulie va ramane in istorie ca data lansarii misiunii Perseverance. In pofida crizei Covid si a inerentelor probleme tehnice intampinate in timpul integrarii acestui proiect extrem de complex, inginerii au facut toate eforturile pentru a se incadra in fereastra de lansare si in final au reusit sa aduca zborul chiar la mijlocul ei. Ultima activitate la sol a fost montarea reactorului nuclear MMRTG (Multi-Mission Radioisotope Thermoelectric Generator) pe baza de Plutoniu 238, inima robotului, care i-ar putea asigura o operare de 14 ani, in pofida conditiilor extreme de pe planeta rosie. Perseverance (impreuna cu Ingenuity, primul robot zburator trimis spre alta planeta) cantareste 1025 kg, ceva mai mult decat cei 899 kg ai lui Curiosity. Racheta Atlas 5 a celor de la ULA a fost scoasa pe r... [Read more]

Minotaur 4, o noua misiune, de aceasta data din Wallops. NROL 129

O noua lansare a unei rachete din seria Minotaur 4 a avut loc pe 15 iulie de la baza spatiala Wallops. O noutate ca sa spunem asa, dupa ce Minotaur 4 mai zburase in anii trecuti de la Cape Canaveral, Kodiak sau Vandenberg. Ultima lansare Minotaur 4 a avut loc in 2017 de la Cape Canaveral, avand la bord un satelit militar din programul Operationally Responsive Space. Un zbor atipic asa dupa cum am comentat atunci. Minotaur 4, construita de Orbital, astazi in portofoliul Northrop Grumman, umple o nisa intre rachetele mici (gen Electron a celor de la Rocket Lab) si cele mari (Falcon 9 de la SpaceX). Un lansator cu cost mic, nepretentions, capabil sa zboare de la orice baza si cu o capacitate rezonabila de transport in LEO (1.7 -1.9 tone in functie de configuratie), Minotaur 4 este atractiv... [Read more]

Un 4 iulie cu ghinion. Rocket Lab esueaza in zborul cu numarul 13

Avansat cu o zi, pentru a evita conditiile meteo nefavorabile dar si pentru a puncta in mod simbolic ziua Americii, zborul cu numarul 13 a fost unul cu ghinion pentru Rocket Lab, intrerupand o serie foarte buna de 11 reusite consecutive prin care compania reusise sa isi consolideze pozitia pe piata serviciilor de lansare. Traditional deja pentru Rocket Lab, misiunea a purtat o denumire sugestiva: Pics Or It Didn’t Happen, referire la pasagerii incarcati la bord, asa dupa cum vom arata mai tarziu. Dupa o lansare reusita de pe rampa complexului LC 1 din Noua Zeelanda si o activare corecta a treptei intai, la 4 minute in zbor au aparut problemele, in momentul in care treapta a doua a rachetei ar fi trebuit sa accelereze incarcatura pentru a o inscrie in orbita. Aceasta accelerare nu a mai ve... [Read more]

Intensificare a numarului de lansari din China. Beijingul preia prima pozitie a clasamentului

19 este numarul de lansari la care a ajuns China in acest moment. Prima jumatate a lunii iulie a adus o intensificare a activitatiilor spatiale si a plasat Beijingul pe prima pozitie a clasamentului. Probabil pentru scurt timp, pentru ca a doua jumatate a lui iulie are in agenda pana la 7 zboruri americane. Pana atunci sa facem insa o scurta retrospectiva a celor 4 lansari chineze din aceasta perioada. Pe 3 iulie, un satelit din seria de observatie a Pamantului Gaofen, a fost ridicat pe orbita de la baza spatiala Taiyuan, de o racheta CZ 3B. Satelitul va zbura intr-o orbita SSO, la 640 km altitudine si pe o inclinatie polara, 97.5 grade. El a fost insotit de un nanosatelit Cubesat 2U, BY 2, construit de liceul Bayi, sub indrumarea China Center for Aerospace Science. El va testa comunic... [Read more]

La 4 ani distanta de la ultima misiune de acest fel, Israelul lanseaza un nou satelit de spionaj

Aproape 4 ani au trecut de la lansarea satelitului Ofeq 11 (septembrie 2016). Ieri, 6 iulie 2020, Israelul a plasat pe orbita un nou satelit din seria Ofeq. Surprinzator, deocamdata fara alte clarificari, am asistat la o modificare a nomenclatorului, astfel ca noul satelit nu continua numerotarea seriei, ci se numeste Ofeq 16. Configuratia de zbor s-a pastrat insa intacta: o racheta Shavit 2 a transportat satelitul pe orbita intr-un zbor de la baza militara Palmachim in apropiere de Tel Aviv. Scenariul este unul atipic pentru zborurile spatiale (o traiectorie retrograda care este penalizata din punct de vedere dinamic de miscarea de rotatie a Pamantului), insa, asa cum vom explica in cele ce urmeaza, obisnuit pentru Israel. Programul Ofeq (orizont in israeliana) a fost initiat de minister... [Read more]

Lunar Gateway, accesul umanitatii la calatorii interplanetare. Partea 1. Rocket Lab castiga contractul pentru lansarea misiunii CAPSTONE

Cislunar Autonomous Positioning System Technology Operations and Navigation Experiment, pe scurt CAPSTONE, este misiunea pe care NASA o va lansa anul viitor spre luna, pentru testarea conditiilor in care va opera viitoarea statie spatiala internationala, Lunar Gateway. Cu ISS, cel putin in forma actuala, pe final de cariera (atat ca interes stiintific, cat si ca uzura fizica), interesul se va muta gradual spre viitorul avanpost al umanitatii, care, gratie pozitionarii favorabile dincolo de orbita Pamantului, ne va permite realizarea mult mai facila a calatoriilor interplanetare, ceea ce se viseaza de mult timp. Acesta va fi cel mai mare proiect spatial in anii care vor urma, eforturile financiare, industriale si nu in ultimul rand diplomatice (in mai si iunie, in plina pandemie, au fos... [Read more]

China egaleaza SUA la numarul de lansari si anunta totodata finalizarea constelatiei de navigatie Beidou

Lansarea Chinei cu numarul 15 pe anul in curs a avut loc ieri noapte, 23 iunie, de la baza spatiala Xichang. China egaleaza temporar SUA la numarul de lansari, insa doar pentru scurt timp, pentru ca un nou zbor SpaceX este programat la Cape Canaveral. Impreuna, cele doua tari domina clasamentul international, insumand doua treimi din misiunile executate, insa la jumatatea anului statistica arata destul de slab, 2020 putandu-se incheia cu sub 100 de zboruri, departe de asteptarile initiale care indicau o intensificare a activitatilor spatiale chiar peste nivelul din timpul razboiului rece. La fel ca si in lansarea de la inceputul lunii martie, si ieri, tot racheta CZ 3B/G3 a fost in prim plan,  cu un satelit geostationar de 4.6 tone la bord. Ea trebuia sa aiba loc in mai, insa a fo... [Read more]

In pofida crizei care a lovit si industria spatiala, Perseverance va zbura spre Marte anul acesta. Partea 3. O luna pana la lansare

O luna ne mai desparte de lansarea viitorului robot martian Perseverance. Fereastra de zbor anuntata initial (debutand pe 17 iulie) a fost modificata usor (de pe 20 iulie pana pe 11 august), insa cel mai important lucru este ca, in ciuda perioadei dificile pe care planeta a traversat-o, ea a putut fi mentinuta datorita eforturilor depuse de inginerii NASA. Mica intarziere se datoreaza partenerilor industriali ai agentiei, mai precis celor de la ULA, care au trebuit sa repare una din macaralele folosite la montarea rachetei Atlas 5, cea care va asigura lansarea misiunii. Pe 21 mai, celor 4 tuburi de colectare a mostrelor de pe Marte montate anterior, le-au fost adaugate alte 39. De dimensiunea unor trabucuri, 60 mm lungime si un diametru de 13 mm, ele au fost sterilizate in prealabil pentr... [Read more]

Lasati China sa doarma. Partea 4

O lansare in oglinda cu cea de pe 31 mai a avut loc ieri, 17 iunie, de la baza spatiala Jiuquan din China. Un satelit din seria Gaofen 9 (platforma cu numarul 3) a fost insotit in orbita de al cincilea satelit Head al celor de la HEAD Aerospace si de nanosatelitul Pixing 3A construit de Zhejiang University. Pentru aceasta lansare chinezii au folosit din nou racheta CZ 2D. A fost zborul lor cu numarul 14 in 2020, care ii situeaza imediat in spatele SUA (americanii au in acest moment 15 zboruri). Cum aminteam si in precedentul articol, Gaofen 9 03, operat dintr-o orbita polara, este un satelit de tip remote sensing, parte a sistemului de observatie a Pamantului chinez CHEOS (China High-definition Earth Observation System). Head 5 este un alt nod al constelatiei AIS (Automated Identi... [Read more]

Spre un mini Falcon 9. Electronul celor de la Rocket Lab va deveni reutilizabil (Partea 7). De neoprit

Desi vremea a fost capricioasa in ultimele zile, 13 iunie a fost cu noroc pentru cei de la Rocket Lab care au reusit sa gaseasca pana la urma o fereastra favorabila astazi si sa lanseze misiunea cu numarul 12 a rachetei lor Electron. De neoprit, este mesajul transmis de Rocket Lab, care a denumit misiunea aceasta dupa un celebru cantec al formatiei Queen, 'Don't Stop Me Now', in cinstea lui Scott Smith inginer si membru al consiliului de administratie al companiei, decedat in februarie 2020, la varsta de 61 de ani. Scott Smith, cu studii la Syracuse University si Stanford, in trecut colaborator si in alte proiecte aerospatiale importante ca Skybox, Iridium, Iris Automation, Space Imaging si Digital Globe, era un apropiat al lui Peter Beck (fondatorul Rocket Lab si actualmente CEO), dar si ... [Read more]

Lasati China sa doarma. Partea 3

A patra platforma a clasei de sateliti Haiyang 1 a fost lansata ieri, 10 iunie din China. La fel ca si precedentele zboruri (din 2002, 2007 si 2018) si acesta a avut loc tot de la baza spatiala Taiyuan. Racheta CZ 2C a ridicat intr-o orbita polara cu altitudinea de 775 km, satelitul  Haiyang 1D construit de DFH Satellite Co. Ltd. Asa cum spune si numele, satelitul este adresat studiului oceanelor: masuratori ale temperaturii la suprafata, identificarea modificarilor din apropierea regiunilor costiere, cresterea nivelului de clorofila din apa etc. Satelitii din programul Haiyang, operati de National Satellite Ocean Application Service, se impart in doua clase, 1 si 2, ambele destinate studierii oceanelor, dar echipate cu instrumente diferite. HY 1 folosesc patru instrumente destina... [Read more]

Lasati China sa doarma. Partea 2

Discutam in prima parte a articolului publicat la mijlocul lunii mai, despre problema rivalitatii dintre SUA si China, de acum la vedere, fara alte cosmetizari diplomatice. Si cum era de asteptat, competitia se desfasoara inclusiv la cel mai inalt nivel, in industria spatiala. Pentru ca intotdeauna spatiul a prezentat o fascinatie pentru publicul larg, devenind un instrument eficient al propagandei politice in incercarea de a mobiliza o natiune, dar si pentru ca astazi aplicatiile spatiale se leaga intrinsec de interese militare si geopolitice, China face eforturi mari pentru a ajunge din urma vechile super puteri Rusia si SUA. In ultimii ani este evidenta o intensificare si o diversificare a programului spatial chinez, insa modul lor de lucru, lipsit de transparenta, de multe ori risca... [Read more]

SpaceX, in asteptarea unui zbor istoric. Crew Dragon la misiunea Demo 2

Racheta Falcon 9 a fost ridicata la verticala pe rampa de lansare 39A de la Cape Canaveral, pentru cea mai importanta misiune a sa pe anul in curs, Demo 2: dupa zborul din marte, ea trebuie sa transporte pe orbita al doilea cargo Crew Dragon, de aceasta data cu echipaj uman la bord. In testele premergatoare zborului, desfasurate in urma cu cateva zile, toate sistemele au fost declarate operationale si misiunea a primit unda verde din partea NASA. Fereastra de lansare se va deschide la 20:33 GMT, miercuri 27 mai, cu a doua optiune pentru sambata 30 mai la ora 19:22 si o a treia optiune pentru duminica, 31 mai, la 19:00 GMT. Probabilitatea de zbor, din punct de vedere al conditiilor meteo, este de 60% pentru miercuri si creste in zilele urmatoare. Evenimentul este unul importa... [Read more]
jQuery Menu by Apycom