Satelitul indian Chandrayaan1 a fost lansat pe data de 22 Octombrie 2008 cu o racheta Polar Satellite Launch Vehicle PSLV-C11, de la baza Sriharikota, India. Satelitul, cu o masa de lansare de 523 kg si cu dimensiunile unui cub cu latura de 1.5 m este destinat unei misiuni de explorare a lunii cu o durata de minim 2 ani si a costat aproximativ 83 de milioane de dolari.

Satelitul indian Chandrayaan1 a fost lansat pe data de 22 Octombrie 2008 cu o racheta Polar Satellite Launch Vehicle PSLV-C11, de la baza Sriharikota, India. Satelitul, cu o masa de lansare de 523 kg si cu dimensiunile unui cub cu latura de 1.5 m este destinat unei misiuni de explorare a lunii cu o durata de minim 2 ani si a costat aproximativ 83 de milioane de dolari.
Satelitul poarta o proba de explorare a suprafetei lunare cantarind 30 de kg (Moon Impact Probe (MIP) ) si o suma de 55 de kg de echipament stiintific:
-The Terrain Mapping Camera (TMC)
-The Hyper Spectral Imager (HySI)
-The Lunar Laser Ranging Instrument (LLRI)
-X-ray flourescence spectrometer
-Imaging X-ray Spectrometer (CIXS)
-High Energy X-ray/gamma ray spectromenter (HEX)
-Solar X-ray Monitor (SXM)
-The Sub-keV Atom Reflecting Analyzer (SARA)
-The Moon Mineralogy Mapper (M3)
-A near-infrared spectrometer (SIR-2)
-The Miniature Synthetic Aperture Radar (Mini-SAR)
-The Radiation Dose Monitor (RADOM-7)
Doua din instrumente au fost puse la dispozitie de NASA (M3 & Mini-SAR) la fel ca si suportul tehnic inainte si dupa lansare (incluzand aici colaborarea pentru proiectarea platformei, prelucrarea ulterioara a datelor si suportul pentru operarea misiunii prin centrul de la Johns Hopkins University) si patru provin din Europa (The Radiation Dose Monitor (RADOM-7) din Bulgaria, SARA livrat de ESA/Swedish Institute of Space Physics, SIR-2 livrat de Max Plank Institute for Solar System Science, CIXS livrat de ESA/Rutherford Appleton Laboratory,UK).
Prin aceasta colaborare NASA spera sa deschida drumul pregatitor pentru urmatoarele misiuni spre Luna- respectiv noua generatie de senzori care vor echipa misiunile americane.
Satelitul este stabilizat pe 3 axe, cu control al atitudinii prin motoare si "reaction wheels" iar partea de senzori va fi asigurata de "sun sensors" si "star sensors". Orbita va suferi cateva corectii in LEOP pentru inscrierea pe o traiectorie corespunzatoare in jurul Lunii.

update Nov 10, 2008

Satelitul indian a trecut cu succes de prima parte a calatoriei sale reusind sa scape dintr-o orbita in jurul Pamantului si sa se parcheze intr-o orbita eliptica in jurul Lunii. Orbita initiala de la lansare marcata IO in diagrama a fost marita intr-una larga eliptica printr-o serie de manevre de transfer (EBN1-EBN5), iar sambata in urma unei manevre extinse de 817secunde s-a reusit iesirea din zona de gravitatie a Pamantului si inscrierea intr-o orbita larga in jurul Lunii printr-o captura la "peri-selene" (punctul cel mai apropiat in orbita Lunii). Toata aceasta calatorie si seria de manevre efectuate, are o explicatie cat se poate de logica si anume minimizarea consumului de combustibil necesar atingerii orbitei finale si folosirea pe cat posibil a factorilor naturali (gravitatia celor doua corpuri Pamantul si Luna).
In urmatoarea perioada de timp orbita se va micsora periodic de la LBN-1 la LBN-3 si se va stabiliza pe o directie polara. In aceasta configuratie, timp de 2 saptamani vor fi efectuate studii cu privire la perturbatiile orbitale, apoi misiunea va intra in faza stiintifica de colectare a informatiilor, iar orbita va fi stabilizata la una circulara cu o inaltime de 100 de km.
Camera principala de la bord a fost deja pusa in functiune si a reusit sa colecteze imagini ale Pamantului pe masura ce satelitul se indeparta. Celelalte echipamente vor fi pornite pe rand si testate pana la sfarsitului lunii, iar pe 15 noiembrie urmeaza sa fie lansata proba lunara intr-o calatorie de jumatate de ora spre suprafata lunara.
Prin finantarea celor 3 instrumente de la bord (care au costat in total 8 milioane de dolari) agentia europeana spera sa continue explorarea efectuata in cadrul misiunii Smart-1. Deasemenea NASA, prin administratorul Michael Griffin a apreciat sansa unei colaborari internationale pe aceasta tema.

update Fri Nov 14, 2008

Dupa efectuarea manevrelor de reducere a inaltimii orbitei, astazi a fost anuntat oficial ca satelitul a intrat in orbita nominala LBN4. Satelitul indian va gravita astfel la 100 de km de suprafata lunara si pe o directie polara.
O orbita la aceasta inaltime joasa pe langa faptul ca ofera bune avantaje explorarii de aproape a suprafetei ridica totusi semne de intrebare. In aceste conditii orice problema de atitudine poate genera efecte dramatice (spre exemplu daca satelitul pierde controlul atitudinii si porneste motoarele pentru o perioada mai lunga de timp se poate apropia periculos de mult de Luna).

update Nov 17, 2008

Pe 14 noiembrie sonda indiana Moon Impact Probe (MIP) care face parte din cele 11 instrumente de la bordul satelitului indian Chandrayaan-1 a fost trimisa spre suprafata lunara.
Punctul de impact a fost undeva in regiunea polului sud al Lunii in apropierea craterului Shackleton. Sonda, care cantareste 34 de kg contine 3 instrumente- un sistem de captare video pentru realizare de poze in timpul scurtei coborari, un altimetru pentru masurarea vitezei de coborare si un spectrometru pentru masurarea atmosferei rarefiate a Lunii.
Sonda s-a separat la ora 14:36GMT de satelit si s-a lovit de suprafata lunara 25 de minute mai tarziu, telemetria colectata de instrumentele de la bord fiind transmisa navei mama pentru a fi descarcata mai tarziu catre Pamant.
Agentia indiana a facut deja publice doua poze captate de MIP in scurta sa coborare spre Luna.
Scopul sondei a fost in primul rand testarea tehnologiei pentru aterizarea unui viitor rover, odata cu urmatoarea misiune Chandrayaan 2 care se va lansa in 2011.

update Dec 01, 2008

Satelitul indian Chandrayaan1 a intampinat in luna noiembrie, prima de operare, anumite probleme termice astfel ca planul de a produce observatii simultane cu toate instrumentele de la bord nu va putea fi pus in aplicare decat mai tarziu-din ianuarie 2009.
Dupa intrarea pe data de 14 noiembrie in orbita finala de observatie a Lunii, s-a observat ca temperatura interna a crescut pana la 49 de grade Celsius.
Cele 10 instrumente stiintifice de la bord au un consum energetic intre 400-450 W, dar la aceasta se mai adauga caldura disipata de calculatorul de bord, baterii, energia solara din expunere directa la Soare precum si cea reflectata de suprafata Lunii.
Izolatia termica se face prin straturi succesive izolatoare dar aceastea nu sunt prezente acolo unde instrumentele stiintifice trebuie sa fie expuse direct suprafetei lunare pentru a permite observatii.
In acest conditii pentru moment se va mentine strategia de a porni instrumentele pe rand si de a minimiza astfel caldura disipata in interiorul structurii satelitului.
De la sfarsitul lunii decembrie se asteapta ca expunerea la razele solare sa se diminueze si implicit temperaturile induse in interior sa scada-atunci fiind planificata si pornirea altor doua instrumente mari consumatoare de energie- X-ray spectrometer si SARA.
Agentia spatiala indiana a facut publice deja o serie de imagini si filme spectaculoase cu suprafata lunara.

credit  ISRO

galerie foto
galerie video