Ieri satelitul NASA Mars Odyssey a trecut printr-un moment delicat. Echipa de comanda de la Jet Propulsion Laboratory a realizat pentru prima data de la lansarea misiunii in anul 2001 o operatiune de asemenea anvergura.
Practic, de cand a intrat in orbita in jurul planetei Marte, sonda Mars Odyssey a functionat mereu cu reteaua principala de echipamente de bord. Totusi, datorita radiatiei cosmice la care electronica a fost supusa in toti acesti ani, exista suspiciunea ca o importanta parte a memoriei de la bord ar fi putut sa fie corupta, lucru ce ar fi putut avea consecinte nefaste pentru software-ul de bord si s-ar fi putut traduce in probleme mult mai grave de control pe termen lung.

S-a luat astfel in discutie necesitatea aplicarii unor masuri efective pentru inlaturarea acestui potential risc pentru viitor. Mai clar, acest lucru se face printr-un ‘cold reboot’ al calculatorului principal de bord. Precedentul reboot s-a realizat pe 31 octombrie 2003. Operatiunea este una extrem de delicata prin prisma complexitatii sistemelor. Satelitul este construit ca masura standard de siguranta pentru aplicatiile spatiale cu doua retele separate de echipamente de bord (incluzand calculator, senzori etc), una principala si una secundara astfel ca in cazul defectiunii uneia dintre ele ramane intotdeauna posibilitatea comutarii pe cealalta. Scopul principal este deci acela de a pastra controlul satelitului in orice moment indiferent de situatie si avand in vedere ca dupa o restartare a calculatorului, repunerea in stare de functionare nominala a echipamentelor dureaza de la ore pana la zile, pentru efectuarea acestui reboot al calculatorului principal trebuia sa existe siguranta inlocuirii sistemului operational principal cu cel secundar.

Intotdeauna in astfel de situatii exista un risc major ca ceva sa nu mearga corespunzator (amplificat in cazul de fata de specificul misiunii aflata la mare distanta de Pamant si facand orice interventie mai dificila), iar suspiciunile erau cu atat mai mari cu cat sistemul secundar nu fusese niciodata testat in zbor si mai mult, din 21 martie 2007, unitatea de distributie a puterii la bord apartinand retelei secundare devenise inoperabila. Aceasta unitate este vitala pentru distributia energiei electrice catre toti consumatorii din retea, iar nefunctionalitatea ei ar fi insemnat imposibilitatea alimentarii retelei secundare.
Dupa investigatii amanuntite, echipa de la JPL a ajuns totusi la concluzia ca poate repune in functionare unitatea de distributie a energiei din reteaua B si ca un reboot este preferabil in locul lipsei oricarei actiuni.
Totusi, pe ultima suta de metri, pe 10 martie, cand manevra trebuia sa se efectueze, s-a constatat ca o parte a echipamentului de navigatie- mai concret camera stelara, inregistra cresteri mari de temperatura desi, in asteptarea rebootului fusese trecuta in stare de asteptare (modul stand by).

Dupa o investigatie de o zi, inginerii de la JPL au reusit sa gaseasca explicatia-unul din termistorii dedicati pastrarii temperaturii nominale a senzorului stelar ramasese blocat pe pozitia ‘on’ cauzand aceasta crestere neasteptata in temperatura. In pregatirea rebootului acesta a fost fortat prin comenzi manuale de la sol sa se dezactiveze.
Pe 11 martie, dupa ce toate masurile de siguranta au fost realizate, s-a comandat in sfarsit restart-ul si presupunerile inginerilor s-au dovedit corecte pentru ca memoria de bord a fost reinitializata cu succes si in plus s-a reusit repunerea in stare de functionare a unitatii de distributie din reteaua B. In zilele urmatoare echipa de la Odyssey va realiza treptat revenirea la starea dinaintea acestei operatiuni (tranzitia tuturor sistemelor la stare nominala).

Mars Odyssey a fost lansat pe 7 aprilie 2001 de la Cape Canaveral la bordul aceleiasi rachete Delta 2 care a efectuat si lansarea lui Kepler saptamana aceasta. S-a inscris in orbita in jurul lui Marte mai tarziu pe 24 octombrie dupa o serie de manevre orbitale.
A fost folosit pe post de colector al datelor transmise de la suprafata planetei de roverele Spirit si Opportunity si mai departe pentru distributia lor catre statiile de sol de pe Pamant, practic 85% din datele colectate de cei doi roboti tranzitand satelitul Mars Odyssey. Separat cele trei instrumente stiintifice de la bord Thermal Emission Imaging System (THEMIS), Gamma Ray Spectrometer (GRS) si Mars Radiation Environment Experiment (MARIE) au realizat observatii de pe orbita asupra planetei Marte (printre ele si investigatii asupra locatiei unde trebuia sa opereze robotul Phoenix).
Misiunea aflata astazi 12 martie in ziua 2697 este la cea de a treia extensie de doi ani, dar previziunile asupra combustibilului ramas pentru motoare arata ca va putea zbura pana in 2015.