Proiectul Xatcobeo coordonat de universitatea din Vigo impreuna cu INTA (Institutul national de tehnica aerospatiala) are ca obiectiv constructia si lansarea in spatiu a unui satelit propriu, precum si dezvoltarea unui sistem de sol si a unei interfete operationale pentru folosirea datelor culese de catre mai multi utilizatori.
Proiectul Xatcobeo coordonat de universitatea din Vigo impreuna cu INTA (Institutul national de tehnica aerospatiala) are ca obiectiv constructia si lansarea in spatiu a unui satelit propriu, precum si dezvoltarea unui sistem de sol si a unei interfete operationale pentru folosirea datelor culese de catre mai multi utilizatori.
Din punct de vedere stiintific, proiectul-bazat pe standardele Cubesat (10x10x10 cm) isi propune sa dezvolte un sistem radio reconfigurabil via software (SRAD) (ce permite testarea in conditii orbitale a unui radio capabil de mai multe scheme de modulatie in functie de legatura existenta) si un sistem de masurare a valorilor radiatiei ionizate (RDS). Suplimentar, va exista si un studiu asupra unui sistem de depliere automata a panourilor solare in spatiu (PDM).
Ca si in cazul restului proiectelor Cubesat, rolul educational este in prim plan, dorindu-se reunirea profesorilor, fostilor absolventi ca si a actualilor studenti sub umbrela unui proiect comun complex cum este constructia unui satelit propriu (chiar si miniatural).
Satelitul, cu masa de 1 kg va fi plasat intr-o orbita joasa in jurul Pamantului, cu perigeul la 354km si apogeul la 1744km si o inclinatie de 71 de grade. Durata de viata estimata este intre 6 luni si 1 an.
Intregul proiect a costat 1.2 milioane de euro din care contributia publica a ministerului de stiinta este de jumatate, restul fiind fonduri private atrase de universitate.
Sistemul de putere este asigurat de doua panouri solare plasate pe parti opuse ale satelitului si de o baterie de litiu pentru inmagazinarea energiei si folosirea acesteia in timpul eclipselor.
Calculatorul de bord este bazat pe FPGA XC2V1000 si are atasat memorie EEPROM, Flash si SRAM. Intregul soft de bord este proiectat in C urmand standardele ESA privind protocolul de comunicatie.
Din punct de vedere termic, controlul este strict pasiv prin folosirea materialelor izolatoare sau conductive dupa caz.
Partea de telecomunicatie este asigurata de 4 antene cu frecvente clasice Cubesat de 145,940 Mhz pentru uplink de comenzi si 437.365Mhz pentru downlinkul telemetriei.
Ca informatie de ordin general Spania si-a dublat in ultimii 4 ani contributia la bugetul agentiei europene ESA de la 124 milioane de euro in 2004 la 237 milioane de euro in 2008. Acest lucru arata direct interesul companiilor spaniole pentru domeniul spatial.
credit Universitatea din Vigo