Conform ultimelor informatii oficiale furnizate de agentia spatiala europeana ESA, zborul inaugural al lansatorului european Vega- cel in care isi va face debutul si primul satelit romanesc, Goliat, va avea loc abia in noiembrie 2010. Desi infrastructura tehnica din centrul spatial Kourou in Guiana Franceza este gata si asteapta noua racheta, va mai fi nevoie de o perioada intermediara pentru realizarea tuturor simularilor si testarilor software.

Conform ultimelor informatii oficiale furnizate de agentia spatiala europeana ESA, zborul inaugural al lansatorului european Vega- cel in care isi va face debutul si primul satelit romanesc, Goliat, va avea loc abia in noiembrie 2010.
Desi infrastructura tehnica din centrul spatial Kourou in Guiana Franceza este gata si asteapta noua racheta, va mai fi nevoie de o perioada intermediara pentru realizarea tuturor simularilor si testarilor software.





Aceste operatiuni se desfasoara incepand cu luna iulie a acestui an la facilitatile ESA din apropierea Romei. Ele includ simulari complete cu software-ul rachetei si sistemele avionice petru calificarea acestora si testarea tuturor scenariilor de zbor.
In particular se testeaza sistemul de control al tractiunii, sistemul de control al rotatiei si noua treapta a patra echipata cu un motor alimentat cu combustibil lichid. Aceasta este singura care nu a fost testate complet din toate cele 4 trepte ale rachetei (primele trei trepte alimentate cu combustibil solid trecand deja toate probele de sol).

Trebuie reamintit ca dupa efectuarea zborului inaugural Vega va mai trebui sa treaca inca alte 5 incercari de zbor inainte ca racheta sa fie complet acceptata pentru operare. Cum toate aceste zboruri au o doza crescuta de risc, ele au fost sponsorizate de ESA si integrate programului spatial european sub titulatura “Vega Research and Technology Accompaniment”.
Pe lista sponsorizarii se afla satelitii europeni ADM Aeolus, Lisa Pathfinder, constelatia Swarm si IEV (Intermediate Experimental Vehicle).

Revenind la zborul inaugural din noiembrie anul viitor, au aparut informatii noi cu privire la incarcatura ce se va afla la bordul rachetei. Astfel, daca initial se vorbea de o incarcatura formata din satelitul italian LARES si un grup de 9 sateliti de tip Cubesat, mai nou se pare ca acestora li se va adauga un alt experiment italian-satelitul ALMASAT.

Cine este asadar noul potential pasager la bordul Vega? Satelitul italian ALMASat (prescurtare de la ALma MAter SAtellite) este o misiune demonstrative dezvoltata incepand cu anul 1993 de Facultatea de inginerie din cadrul Universitatii din Bologna si care era initial programata pentru zbor in a doua jumatate a lui 2008 la bordul lansatorului rusesc Dnepr.
Almasat este o platforma de 12 kg construita pe o structura de aluminiu cu forma unei prisme. Satelitul este controlat activ printr-un sistem compus din asa numitele “magnetic coils” (3 cate unul pentru fiecare axa de orientare) plus o roata volanta. La acestea se adauga un sistem experimental de micro propulsie. Sistemul este completat de un magnetometru triaxial ce detecteaza directia si intensitatea campului magnetic, 4 senzori solari si bineinteles controlerul sistemului de mentinere a stabilitatii de tip ATMEL ATMega162.
Ca si predecesoarele programe dezvoltate in Italia (Unisat1 si Unisat2) si Almasat dezvolta un concept modular capabil sa integreze pe viitor o gama larga de experimente stiintifice la un pret de constructie scazut.

Mergand inapoi la baza spatiala din Kourou trebuie spus ca in asteptarea rachetei Vega, ArianeSpace lucreaza si pe al doilea front si pune la punct ultimele detalii cu privire la integrarea rachetei Soyuz in flota operationala a companiei. Primele rachete Soyuz ST au parasit pe 6 noiembrie portul rusesc St. Petersburg urmand sa ajunga in Guiana Franceza pe 22 noiembrie.
Zborul inaugural Soyuz, sub titulatura ArianeSpace va avea loc in luna aprilie sau mai dar deocamdata nu se cunosc detalii cu privire la satelitul care va lua loc la bord. Cert este ca deocamdata exista 11 zboruri contractate pe viitor incluzand aici sateliti din constelatia Galileo si Globalstar.

Lansata din baza Kourou, in apropierea ecuatorului si beneficiind de un aport de viteza natural, Soyuz va reusi practic sa dubleze masa utila fata de lansarile clasice din Baikonur.
Pe viitor, programul va include imbunatatiri cuprinse in agenda Soyuz 2 (modificari substntiale a sistemului de control, marirea tractiunii treptei a treia si o noua capsula de transport cu volum sporit pentru incarcatura utila).



credit ArianeSpace