Compania ILS (International Launch Services) cu sediul in Virginia, SUA, si al carei actionar majoritar este compania ruseasca Khrunichev Space Center-constructorul rus al rachetei Proton, cea care are drepturi de exclusivitate pentru comercializarea serviciilor de transport catre operatori de sateliti comerciali din intreaga lume- a efectuat la sfarsitul lui decembrie ultimul sau zbor pe anul 2010.

Lansarea a avut loc de la cosmodromul Baikonur duminica 26 decembrie 2010 la ora 21 :51 GMT. Separarea de racheta purtatoare s-a produs 9 ore mai tarziu la 07 :03 GMT atunci cand statiile de sol au receptionat primul semnal al satelitului ramas intr-o orbita intermediara de transfer geostationar (35888 km x 3712 km x 24.6 grade).
Satelitul isi va corecta orbita cu ajutorul motoarelor de bord pentru a reduce inclinatia planului orbital si a creste inaltimea perigeului pana la obtinerea unei traiectorii circulare apoi va fi plasat la slotul orbital 9 grade est acolo unde pana in mai 2011 (cand este preconizata trecerea lui in operare efectiva) va fi supus unor teste amanuntite.

Aceasta a fost a 12-a lansare a unei rachete Proton in 2010 si a 64-a utilizare a acesteia de catre ILS. Precedentele lansari comerciale fusesera efectuate pe 14 octombrie si 14 noiembrie cu satelitii XM 5 si SkyTerra 1.
Lansarea a fost amanata cu o saptamana pentru a astepta primele rezultate ale investigatiei oficiale dupa ce pe 5 decembrie, versiunea militara a rachetei Proton folosita de agentia spatiala rusa Roscosmos a esuat sa trimita pe orbita o incarcatura formata din 3 sateliti ai sistemului de pozitionare Glonass.



Racheta Proton, intrata in operare sub indicativul UR500 si-a facut debutul intr-un zbor din 16 iulie 1965. De atunci a reusit sa efectueze peste 360 de zboruri cu scenarii dintre cele mai complexe: a fost folosita pentru lansarea misiunilor rusesti interplanetare catre Luna, Marte, Venus si cometa Halley, a transportat incarcaturi catre statiile Mir in trecut si catre ISS azi si nu in ultimul rand a transportat sateliti comerciali si militari pe orbita.

Proton este o racheta de 58.2 m lungime si cantarind 705 tone in configuratie normala. Este echipata cu trei trepte motoare si un sistem de boostere, cu lungimea de 42.3 m si diamentrul variind intre 4.1 si 7.4 m. Acestora li se adauga sistemul aditional Breeze M care dezvolta o forta suplimentara de pana la 20 kN si care este echipat cu un sistem de stabilizare triaxiala, un sistem de navigatie si un calculator de bord, fiind direct raspunzator de calitatea injectiei orbitale a transportului. In cazul acestuia, cantitatea de combustibil incarcata depinde de specificul misiunii si este variata pentru a optimiza performanta zborului.
Prima treapta a rachetei este propulsata de 6 motoare de tip RD 276 care furnizeaza un total de 11 MN. Treapta a doua este alimentata de 3 motoare de tip RD 210 plus un motor de tip RD 211 furnizand o forta totala de 2.4 MN. Treapta a treia este propulsata de un motor de tip RD 213 cu forta de tractiune 583 kN, iar controlul si dirijarea zborului sunt realizate cu un sistem de avionica triplu redundant care comanda un motor de 31 kN cu 4 ajutaje. In aceasta echipare racheta este capabila sa inscrie intr-o orbita de transfer geostationara o masa de pana la 6360 kg.

KA-SAT este primul satelit Eutelsat echipat exclusiv cu transpondere in banda Ka (82 la numar) si se va alatura flotei de sateliti HotBird ce opereaza in banda Ku urmand sa deserveasca teritoriul european, nordul Africii si Orientul Mijlociu.
Este al 17-lea satelit construit de EADS Astrium pentru operatorul de telecomunicatii, contractarea facandu-se in baza unui acord semnat in ianuarie 2008. Construit pe o platforma Eurostar 3000, satelitul de 6150 kg are o durata de viata estimata la 15 ani.
Este echipat cu doua panouri solare ce pot genera minimum 15 kW suficient pentru acoperirea consumului transponderelor (aproximativ 11 kW) si este capabil sa gestioneze un trafic bidirectional de 70Gbits/s de 35 de ori mai mult decat satelitii standard Ku si de 5 ori mai mult decat orice alt satelit in banda Ka.
Se estimeaza ca aceasta capacitate ridicata va permite in scurt timp scaderea pretului serviciilor de internet prin satelit la preturi comparabile cu cele ale operatorilor terestri.

Precedenta lansare a unui satelit Eutelsat a fost pe 28 octombrie 2010 cand o racheta Ariane 5 a pus pe orbita platforma W3B.
Urmatoarea lansare comerciala efectuata de ILS va fi undeva in 2011 cand la bord se vor afla satelitii Luch 5A si Amos 5.

credit Eutelsat