Confirmand determinarea sa pentru finalizarea sistemului de navigatie prin satelit Rusia a reusit duminica 2 octombrie 2011 lansarea unui nou satelit Glonass.

Plecata de la cosmodromul din Plesetsk la ora 20 :15, cea mai moderna versiune a rachetei Soyuz, respectiv Soyuz 2-1b a reusit sa plaseze cu succes in spatiu dupa un zbor de 3.5 ore (separarea de lansator a avut loc la 23 :47 GMT) o noua platforma din generatia Glonass M- satelitul Kosmos 2474.
Aceasta a fost prima lansare Glonass M la bordul rachetei Soyuz 2-1b, de obicei aceste lansari fiind efectuate cu ajutorul Proton M-Blok DM2.
Fata de versiunea clasica, Soyuz 2-1b aduce modificari substantiale ale sistemului de control prin instalarea unui modul suplimentar Fregat, marirea tractiunii treptei a treia prin inlocuirea clasicului RD110 cu un motor de tip RD124 si o noua capsula de transport cu volum sporit pentru incarcatura utila- fiind capabila sa transporte o masa de 3.6 tone pe o orbita de transfer geostationara.

Sistemul rusesc ajunge astfel la un numar de 28 de sateliti pe orbita foarte aproape de concurentul direct-GPS-ul american. Totusi, ca sa fim corecti pana la capat trebuie sa spunem ca 3 dintre platforme sunt vechi si sunt tinute in mentenanta, iar 2 sateliti sunt in teste inca (ultimul venit in constelatie si un altul lansat in februarie 2011 ce face parte din cea mai noua versiune, blocul K).
Asadar la momentul actual putem vorbi doar de 23 de sateliti functionali.
Lucrurile se vor schimba insa pentru ca pana la sfarsitul anului Rusia planuieste sa trimita in spatiu inca 4 noi sateliti.


In ultima vreme guvernul rus a plasat domeniul aerospatial pe lista prioritatilor sale pe termen lung, investind sume considerabile de bani pentru modernizarea vechilor sisteme mostenite din timpul URSS sau pentru construirea unora noi.
Pentru a tine pasul cu evolutia sistemelor concurente de navigatie prin satelit sistemul Glonass urmeaza sa beneficieze de o investitie de 2.6 miliarde de dolari iar sperantele initiale care vizau atingerea la nivelul anului 2011 a unui numar de 30 sateliti operationali par destul de aproape de realizare.


Sistemul Glonass (“Globalnaya Navigationnaya Sputnikovaya Sistema” sau “Global Orbiting Navigation Satellite System”) a fost pus in functiune pentru prima data in septembrie 1993 cu un grup de 12 sateliti si a ajuns la numarul proiectat de 24 de sateliti pentru o acoperire globala, in decembrie 1995. Totusi datorita problemelor financiare din acea perioada si datorita lipsei unor noi investitii, o parte din sateliti au fost retrasi din activitate, fara a fi inlocuiti.

Sistemul consta din 3 planuri orbitale, separate la 120 de grade si satelitii din acelasi plan orbital separati la 45 de grade. Fiecare satelit efectueaza o orbita circulara la o inaltime de 19100 km si o inclinatie de 64.8 grade si are o perioada orbitala de 11 ore si 15 minute. Satelitii sunt identificati unic de asa numitul ‘slot number’ : primul plan orbital contine sloturile 1-8, al doilea sloturile 9-16 iar al treilea sloturile 17-24.

Fiecare satelit transmite doua tipuri de semnale unul standard accesibil aplicatiilor comerciale si unul codificat de inalta precizie folosit de aplicatiile militare.
Este vorba de fapt de 25 de canale separate de 0.5625 MHz in asa numitele benzi de frecventa L1: 1602.5625 - 1615.5 MHz si L2: 1240 - 1260 MHz.

Conform informatiilor oficiale, atunci cand sistemul va fi complet, se va ajunge la o eroare maxima de pozitionare de pana la 70 m atat pe orizontala cat si pe verticala, iar eroarea de viteza se va situa la valoarea de 15cm/s (in cazul sistemului civil), eroarea scazand pana la 10-20m in cazul sistemului militar.


In urma unor studii efectuate in 2007,  a avut loc o schimbare importanta de conceptie si s-a decis modificarea numarului de sateliti de la 24 la 30- insemnand astfel 8 sateliti operationali plus 2 de rezerva pentru fiecare plan orbital.
Noua generatie de sateliti Glonass-K care urmeaza sa fie lansati (primul cum spuneam a fost deja lansat in februarie 2011) beneficiaza de un design imbunatatit care ar trebui sa le mareasca perioada de operare (10 pana la 12 ani) si fiabilitatea, precum si de dimensiuni si greutate mai mica (750 kg) care ar permite inlocuirea lansatorului Proton-M cu Soyuz-2 (si aproape o injumatatire a costului de lansare).

Sistemul rusesc de navigatie prin satelit Glonass ajunge la generatia K

Trebuie spus insa ca planurile si ambitiile guvernului de la Moscova nu au putut fi puse in aplicare asa de usor. Programul spatial rusesc a dat in ultimul timp semne de slabiciune- management defectuos, intarzieri de programe, comunicatie deficitara intre diferitii actori implicati in proces etc – semne care sunt probabil rodul slabei finantari din ultima decada.
La 50 de ani de la zborul lui Gagarin racheta Angara este in continuare doar la stadiul de proiect, cosmodromul Svobodnyy nu este inca deschis, proiectele deja incepute sufera amanari importante si se investeste foarte putin in tehnologie noua.
Pana de curand cel mai rau statea insa programul de navigatie prin satelit Glonass, in ciuda sumelor mari de bani investite in el. Intr-o piata globala de navigatie estimata la 60-70 miliarde de dolari anual, Rusia tintea o nisa de 15% (adica 9-10 miliarde anual, suma care ar depasi vanzarile de armament) dar abia a reusit sa se mentina la 1% mult sub asteptarile sale.

Lansarea acestui satelit Glonass, a doua a lunii septembrie, vine ca o gura de oxigen pentru programul spatial rusesc. Rusia a reluat zborurile pe 20 septembrie dupa accidentele din august si incearca sa infirme astfel ingrijorarea cu privire la scaderea capacitatii programului sau.  


In luna august Rusia a bifat 2 esecuri consecutive - o chestiune surprinzatoare pentru un program spatial atat de dezvoltat, dar care nu sunt singulare urmand unor alte accidente din decembrie 2010 (cand trei sateliti Glonass au for pierduti) si februarie 2011 (cand satelitul GEO-IK2 1 nu a mai ajuns pe orbita) pe fondul unor probleme severe de management la nivelul agentiei spatiale ruse.

pierderea a 3 sateliti Glonass

pierderea satelitului GEO-IK2 1

Pe 18 august Rusia a trimis spre orbita la bordul unui lansator Proton M Breeze M cea mai noua platforma de telecomunicatii Ekspress. Noul satelit Express AM4 cantarea 5775 kg si fusese construit in cooperare de Khrunichev Space Center si EADS Astrium pe o arhitectura de tip Eurostar 3000.
El trebuia sa intre in flota Russian Satellite Communications Company (RSCC) ce mai numara alti 11 sateliti de telecomunicatie si sa opereze de la slotul orbital 80 grade est, pentru aproximativ 15 ani, 30 de transpondere in banda C, 28 de transpondere in banda Ku, 2 transpondere in banda Ka si 3 transpondere in banda L.
Din pacate lansarea a fost una esuata, statiile de sol pierzand contactul cu racheta in timpul ascensiunii, dupa cea de a patra activare a modulului de control orbital Breeze M (in total un numar de 5 activari ar fi trebuit sa aiba loc pentru acest zbor).

Al doilea esec si cel mai notabil, prin prisma severitatii impactului pe care il are in plan international a fost subperformarea pe 24 august 2011 a lansatorului Soyuz ce ar fi trebuit sa lanseze containerul Progress M -12 M spre statia spatiala internationala.
Treapta a treia a rachetei Soyuz s-a oprit prematur la numai 325 de secunde de la desprinderea de la sol, iar cargoul Progress M a ramas atasat, reintrand ulterior in atmosfera impreuna cu ansamblul racheta si prabusindu-se intr-o zona nelocuita a Rusiei.
Aceasta a fost practic prima pierdere a unui cargo Progress-M de la intrarea sa in operare in anul 1978 si vine intr-un moment total nepotrivit acum cand Space Shuttle a fost retrasa din activitate, iar misiunile ATV3 si HTV3, alternativele la deservirea ISS sunt amanate pentru 2012.
Sub aceste auspicii s-a luat in calcul inclusiv abandonarea pe termen scurt a statie de catre astronauti, in conditiile in care acestia nu ar putea fi alimentati cu provizii de pe Pamant.

Cum aminteam mai devreme, pentru cateva saptamani intregul program spatial rusesc a fost suspendat pentru o noua ancheta si stabilirea cauzelor exacte care au facut posibile aceste accidente. Desigur acest lucru are consecinte economice majore si firesc a atras din nou nemultumirea guvernului rus, astfel ca putem astepta din nou masuri drastice si schimbari la cel mai inalt nivel in industria spatiala a tarii.

Credit Roskosmos

citeste si articolul "GPS trece la un alt nivel- a fost lansat al doilea satelit modernizat al constelatiei"