Miercuri 19 octombrie o racheta de tip Proton M a ridicat cu succes pe orbita o noua platforma geostationara- satelitul ViaSat1.

Lansarea a fost efectuata de International Launch Services cu sediul in Virginia, SUA, o companie al carei actionar majoritar este compania ruseasca Khrunichev Space Center-constructorul rus al rachetei Proton si cel care are drepturi de exclusivitate pentru comercializarea serviciilor de transport catre operatori de sateliti comerciali din intreaga lume.

Aceasta a fost a 369-a lansare a unei rachete Proton, a 68-a utilizare a acesteia de catre ILS si a 4-a misiune ILS Proton in 2011.

Racheta Proton, intrata in operare sub indicativul UR500 si-a facut debutul intr-un zbor din 16 iulie 1965. De atunci a reusit sa efectueze zboruri cu scenarii dintre cele mai complexe: a fost folosita pentru lansarea misiunilor rusesti interplanetare catre Luna, Marte, Venus si cometa Halley, a transportat incarcaturi catre statiile Mir in trecut si catre ISS azi si nu in ultimul rand a transportat sateliti comerciali si militari pe orbita.

Zborul a plecat de la hangarul 39 al cosmodromului din Baikonur la ora 18 :48 GMT si a fost unul standard, de peste 9 ore, care a inclus 5 activari ale modulului Breeze M.
Prima treapta s-a separat la T0+00 :02 :00, treapta a doua la T0+00 :05 :27, urmata de desfacerea capsulei protectoare a satelitului. Treapta a treia a continuat sa functioneze pana la T0+00 :09 :42 atunci cand intreaga tractiune a ramas in seama modulului Breeze M.
Au urmat 5 activari succesive ale acestuia cu durate intre 7 si 18 minute fiecare (T0+00 :11 :16-T0+00 :18 :52 / T0+01 :07 :43 - T0+01 :25 :25 / T0+03 :28 :06 – T0+03 :37 :30 / T0+03 :39 :47 – T0+03 :47 :36 / T0+08 :54 :20 – T0+08 :58 :45) care au mutat satelitul dintr-o orbita de parcare 177 km x 177 km x 51.5 grade inclinatie, intr-o orbita intermediara 269 km x 5000 km x 50.5 grade inclinatie, apoi intr-o orbita de transfer 428 km x 35814 km x 49.1 grade inclinatie si in sfarsit la momentul separarii (T0+09 :12 :00) intr-o orbita de transfer geostationara 2363 km x 35786 km x 30.4 grade inclinatie.
De acolo satelitul va fi manevrat cu ajutorul propriilor motoare catre o orbita GEO la cateva grade distante de slotul final. Asa cum este procedura, el va fi mai intai supus unor teste intensive inainte de a ocupa pozitia orbitala operationala.

Satelitul este construit pe o platforma LS-1300 Space Systems/Loral, este dotat cu 2 panouri solare si cantareste 6.7 tone. Va opera pentru aproximativ 15 ani de la slotul orbital 115 grade vest. Toate cele 72 de transpondere ale sale vor functiona in banda Ka.
Viasat-1 vine alaturi de recent lansatul satelit Eutelsat KA-SAT, si este construit pe o arhitectura care ar trebui sa revolutioneze piata comunicatiilor prin satelit a carei cerere se dubleaza o data la 2-3 ani. Isi depaseste insa concurentul european (care poate deservi pana la 70 Gbps) pentru ca este la momentul actual cel mai capabil satelit din acest segment cu 140 Gbps capacitate totala, 2 Mbps upload si 10 Mbps download- pentru un abonament standard care nu va depasi 50 de dolari pe luna.
KA-SAT

Un alt actor european pe piata satelitilor de internet in banda Ka este si Avanti Communications, o companie britanica cu sediul la Londra, care a lansat recent satelitul Hylas-1. Acesta are 8 transpondere si reuseste conexiuni de pana la 8Mbps, cu mentiunea insa ca pachetele normale (sub limita celor 50 de dolari amintiti anterior nu depasesc 4Mbps).
Hylas-1

Concurentul principal pe piata nord americana pentru ViaSat ramane insa Hughes Network Systems care la randul sau are in plan un satelit de internet in banda Ka- denumit Jupiter 1, care cel mai probabil va fi lansat in 2012 si care se va alatura unui satelit mai vechi al companiei-platforma Spaceway 3 care ofera la momentul actual viteze de download de pana la 5Mbps. El va fi insa sub capacitatea lui ViaSat-1 ajungand doar la 100Gbps.
Hughes Network Systems-Jupiter 1


ViaSat Inc cu sediul in Carlsbad, California va comercializa serviciile sale de internet cu ajutorul subsidiarei nord-americane WildBlue Communications Inc, iar o parte a capacitatii a fost oferita sub forma de leasing operatorului canadian Telesat.
Ca multe din brandurile americane ViaSat are si ea o istorie interesanta in spate. Compania a fost fondata in anul 1986 de Mark Dankberg, Mark Miller si Steve Hart cu un capital de numai 25.000 de dolari si a functionat pentru o vreme intr-un garaj.
Dupa ce in prima parte a oferit doar servicii de consultanta unor companii mai mari angajate in licitatii, ulterior ViaSat s-a mutat pe dezvoltarea de produse fie ca vorbim de componente hardware, software sau aplicatii colaterale, si iata ajunge astazi sa aiba si primul satelit propriu.
Cu o asemenea strategie, ViaSat a crescut de la an la an atingand in ultimul an fiscal incasari de 802 milioane de dolari si raportand peste 2100 de angajati.
Nu intamplator unul din motourile comaniei americane este ‘Encouragement of lifelong learning’ edificator pentru o companie care priveste la o dezvoltare durabila.

Space Systems/Loral, constructorul satelitului, este o subsidiara a concernului Loral Space & Communications care detine in plus 64% din grupul Telesat Canada si 56% din grupul XTAR in care are ca partener concernul spaniol HISDESAT (fondat de Hispasat S.A si Spanish Ministry of Defence). Cu sediul in Palo Alto, California, SS/L si-a inceput activitatea cu mai mult de 50 de ani in urma si de atunci a reusit sa construiasca mai mult de 220 de sateliti pentru clienti comerciali sau guvernamentali din intreaga lume : APT Satellite, AsiaSat, Asia Broadcast Satellite, DIRECTV, DISH Networks, EchoStar, Globalstar, Hisdesat, Hispasat, Hughes Network Systems, ICO, Intelsat, Japan's Ministry of Transport and Civil Aviation Bureau, the National Oceanic & Atmospheric Administration (NOAA), Optus (SingTel), SatMex, SES, Thaicom, Sirius XM Radio, Telesat, TerreStar Networks, ViaSat, WildBlue Communications sau XTAR.
In 2009 compania mama Loral Space & Communications a anuntat incasari de 1008 milioane de dolari, in crestere fata de 2007 (814 milioane) si 2008 (881 milioane) si un numar de 2400 de angajati permanenti si 150 de colaboratori.

Compania Telesat celalt actor implicat in proiectul ViaSat1, isi are sediul in Ottawa Canada si este unul din liderii de pe piata internationala a telecomunicatiilor detinand o flota proprie de 13 sateliti la care se adauga inca 13 sateliti apartinand altor operatori dar care sunt de asemenea sub controlul Telesat.
Experienta de peste 40 de ani in domeniul spatial (primul satelit Telstar1 fiind lansat in 1962) este reflectata de multitudinea pozitiilor orbitale detinute: la 118.7 grade vest, 111.1 grade vest, 107.3 grade vest, 82 grade vest, 72.7 grade vest, 63 grade vest, 37.5 grade vest, 15 grade vest, 76.5 grade est si 138 grade est.

Credit ViaSat & ILS