Programul spatial chinez si-a depasit joi 1 decembrie propriul record stabilit anul trecut cand CNSA (agentia spatiala chineza) realizase un numar de 15 lansari reusite. Recordul din 2010 ar fi fost depasit inca de acum 3 zile (cand China a efectuat al 16-lea zbor din 2011) daca nu ar fi fost accidentul din luna august care a scazut din aceasta statistica numarul succeselor inregistrate.
Este totusi remarcabila determinarea autoritatilor de la Beijing pentru sprijinirea domeniului spatial care este vazut ca o prioritate in realizarea independentei tehnologice a tarii.
In mai putin de o saptamana, China demonstreaza ca poate realiza doua zboruri cu scenarii complet diferite trecand de la un satelit de observatii cum a fost Yaogan 13 la un satelit de navigatie cum este noul Beidou.
China reuseste a 16-a lansare in 2011http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111130080140Un rol major aici il au insa versatilitatea centrelor sale spatiale (Taiyuan, Xichang, Jiuquan, Wenchang)-ce pot sustine in paralel mai multe tipuri de misiuni- o filozofie care s-a dovedit castigatoare pentru China.
Cum a decurs insa lansarea de joi ? La ora 21 :07 UTC o racheta CZ-3A a parasit baza spatiala din Xichang avand la bord cel de al 10-lea satelit de navigatie chinez de tip Beidou 2- denumit Beidou 2 I5.
centrul spatial Xichanghttp://www.spacealliance.ro/plugin/gei-spacecenters.aspxSatelitii Beidou2 sunt bazati pe platforma DFH 3 (Dong Fang Hong), au dimensiunile 2.2 x 1.72 x 2.0 m, cu o anvergura a panourilor solare de 18.1 m si cantaresc 2200 kg din care 1100 kg combustibil. Durata de viata estimata initial la 5 ani pentru satelitii comerciali, a fost acum extinsa la 8 ani pentru variantele militare.
Programul chinez de pozitionare globala (in traducere libera in limba engleza “Big Dipper”) redenumit CNSS sau Compass Navigation Satellite System- ajuns acum la cea de a doua generatie- doreste sa asigure independenta tarii fata de sistemele echivalente ale concurentei: GPS-ul American, Galileo- sistemul european, Glonass- sistemul rusesc si nu in ultimul rand IRNSS programul Indian (Indian Regional Navigational Satellite System).
Dintre acestea singurul care este momentan doar pe hartie (prima lansare urmand sa aiba loc in 2012) este IRNSS (Indian regional navigation satellite system) ce se spera ca va include pana in 2014 3 sateliti geostationari si 4 sateliti GEO-I.
Celelalte au deja sateliti pe orbita si sunt operationale intr-o masura mai mica sau mai mare.
Sistemul european de navigatie Galileo la inceput de drumhttp://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110919050423Articol despre sistemul de navigatie prin satelit japonezhttp://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20100913083938Cele mai complete sunt asa cum era de asteptat GPS apartinand SUA (cu un numar de 32 de sateliti operationali) si Glonass-ul rusesc (cu 32 de sateliti pe orbita dar doar 23 operationali).
Articol comparativ intre GPS si Glonasshttp://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111007060214Revenind la programul de navigatie chinez trebuie sa subliniem ca momentan sunt active 10 platforme Beidou2 : M1 lansat pe 13 aprilie 2007, Beidou I1 lansat pe 31 iulie 2010,Beidou G1 lansat pe 16 ianuarie 2010, Beidou G2 lansat pe 14 aprilie 2009, Beidou G3 lansat pe 2 iunie 2010, Beidou G4 lansat pe 31 octombrie 2010, Beidou I2 lansat pe 17 decembrie 2010, Beidou I3 lansat pe 9 aprilie 2011, Beidou I4 lansat pe 26 iulie 2011 si in sfarsit noul satelit Beidou I5.
Constelatia Compass va cuprinde in final pana in 2020, 35 de sateliti intr-o arhitectura unica ce combina 5 sateliti geostationari si 30 de sateliti orbitand Pamantul fie la o altitudine medie fie la o altitudine geostationara si fiind grupati in 3 planuri orbitale.
Primul satelit MEO, respectiv BD2 M1, a fost plasat pe o orbita eliptica circularizata cu apogeul la 21545 km, perigeul la 21519 km si o inclinatie de 55.26 grade.
Satelitii IGSO (inclined geostationary orbit) au o orbita 35652 x 35959 km x 55° in timp ce geostationarii simpli (G) au inclinatie orbitala nula.
Semnalele transmise vor fi in 4 bande de frecvente: 1195.14-1219.14Mhz, 1256.52-1280.52Mhz, 1559.05-1563.15Mhz si 1587.69-1591.79Mhz si vor avea doua componente- una civila cu o acuratete de pozitionare de 10 m, de viteza de 0.2 m/s si de timp de 50 ns si una pentru aplicatii militare mult mai precisa.
Cateva cuvinte si despre lansator.
CZ-3A a reusit de la intrarea sa in operare (februarie 1994) o rata de succes de 100 % - bifand pana astazi 22 de lansari reusite.
Este o racheta in trei trepte avand un motor de tip FY6 in prima treapta (ce dezvolta o forta de tractiune de 2961.6 kN), un motor de tip FY20 (742 kN) si 4 motoare de tip FY21 (11,8 kN) in treapta a doua si in sfarsit 2 motoare de tip H-18 / YF-75 in tehnologie criogenica (functionand pe baza de hidrogen si oxigen lichid) pentru treapta a treia (fiecare dezvoltand o forta de tractiune de 78.5 kN).
Capsula in care sunt incarcati satelitii are un diametru de 3.35 m si 8.89 m lungime.
Racheta ce cantareste 241 de tone si masoara 52.5 m lungime si un diametru cuprins intre 3-3.35 m, este capabila sa plaseze in spatiu o incarcatura cu masa de pana la 6 tone (daca este vorba despre o orbita LEO – orbita joasa in jurul Pamantului) sau pana la 2.6 tone (daca este vorba despre o orbita de transfer geostationar GTO).
Credit CNSAvideo lansare