Primul satelit romanesc, Goliat, a intrat in linie dreapta pentru lansare. Agentia spatiala europeana ESA –cea care este sponsorul lansarii- a anuntat recent data oficiala a evenimentului. La momentul acesta ea este stabilita pentru 9 februarie adica sfarsitul ferestrei de zbor facuta publica inititial (o fereastra de zbor care se deschidea pe 26 ianuarie si se inchidea undeva in prima saptamana a lui februarie).
Reamintim pentru cei mai putin familiarizati cu subiectul ca Goliat se va afla la bordul rachetei europene Vega, in zborul sau inaugural.
Continuam seria speciala, de aceasta data cu prezentarea satelitului Italian LARES.
LARES sau ‘Laser Relativity Satellite’ este de fapt incarcatura principala a zborului Vega VV01. Satelitul a fost finantat de ASI (Agentia Spatiala Italiana) in urma unui contract semnat in februarie 2008 cu Carlo Gavazzi Space ca prim contractor si Rheinmetall Italia, Sapienza University si OMPM (Officina Meridionale din Precisione Meccanica) pe post de subcontractori.
Experimentul principal care se va desfasura la bord va fi masurarea efectului ‘Lense–Thirring’, parte a teoriei generale a relativitatii a lui Albert Einstein care vorbeste de distorsiunea timpului si a spatiului cauzata de rotatia unui corp de masa mare cum ar fi Pamantul. Plasat in apropiere, un satelit construit special pentru experiment va suferi in timp o modificare a planului orbital. Trebuie spus ca parte a acestor perturbatii vin din alte surse (presiunea solara, nesimetria sferica a Pamantului, campul magnetic etc) si ele trebuie filtrate cu acuratete pentru ca modificarile planului orbital sa reflecte in final doar efectele gravitationale.
http://en.wikipedia.org/wiki/Lense%E2%80%93Thirring_precessionIdeea nu este noua ci a fost testata in spatiu intre 1984-1996 de misiunile italo - americane Lageos 1 si Lageos 2. Din nefericire cei doi sateliti aveau ca scop principal studii geodezice si geodinamice, iar testarea efectului ‘Lense–Thirring’ a fost doar un experiment secundar. Din aceasta cauza orbitele alese pentru ei nu au favorizat in mod exceptional acest experiment.
Chiar si LARES, datorita faptului ca zborul de calificare al rachetei Vega a avut ca limita de altitudine maxima 1500 km, a trebuit sa reconsidere intregul concept operational si sa renunte la orbita initiala ce era eliptica si avea apogeul la 6000 km (acolo unde efectele aerodinamice sunt neglijabile) in favoarea unei orbite circulare 1450 x 1450 km x 70 grade inclinatie orbitala.
LARES este un satelit foarte simplu conceptual. Nu are sisteme cu functii specializate (telecomunicatie, power, attitude control etc) ci este un corp de proba plasat pe orbita Pamantului si care a fost proiectat pentru a minimiza perturbatiile non-gravitationale si pentru a se concentra asupra celor gravitationale.
Este de fapt o sfera unde raportul dintre masa si suprafata trebuia sa joace un rol decisiv pentru buna realizare a experimentului in orbita. Proiectantii aveau de ales intre folosirea platinei, aurului, iridiului, osmiului, uraniului sau tungstenului-toate materiale cu mare densitate (dintre ele osmiul are cea mai mare densitate si ajunge la 22.610 kg/m3). Cum insa LARES trebuia sa fie in acelasi timp un satelit ieftin (considerentele financiare au impus un pret maximal de 100 eur/kg) s-a optat pana la urma pentru folosirea Tungstenului care are o densitate in stare pura de 19250 kg/m3.
In final, structura lui LARES, care cantareste 390 kg, este un aliaj special de Tungsten si este prelucrata ca o singura bucata compacta in care au fost lasate spatiile aferente pentru montarea a 92 de reflectoare laser –CCR sau ‘cube corner reflectors’. Datorita designului special, razele laser emise de statiile de sol sunt reflectate inapoi pe o directie paralela cu raza originala, iar prin masurarea timpului intre emisie si receptie se poate face o estimare extrem de precisa a pozitiei satelitului in spatiu si implicit o reconstructie orbitala de calitate.
Cum spuneam mai devreme, in acest fel se vor estima foarte precis efectele gravitationale induse asupra orbitei satelitului. Desi mici, in trecut, la misiunile LAGEOS ele au putut fi estimate la valoarea de 31 marcsec/an, iar la LARES, datorita arhitecturii sale speciale, ele sunt estimate a fi de ordinul a 119 marcsec/an.
credit ASI
In exclusivitate pentru cititorii nostri de limba romana, echipa Space Alliance va incerca sa dedice o sectiune a site-ului nostru lansarii satelitului romanesc Goliat. Veti putea urmari acolo ultimele noutati pe acest subiect, prezentarea zborului inaugural Vega si a pasagerilor sai, lansarea propriu zisa din Guiana Franceza cat si analize tehnice si comentarii.
Va invitam asadar sa verificati pagina proiectului Goliat ce va fi actualizata periodic la adresa de mai jos:
http://www.spacealliance.ro/goliat
Articol ce poate fi preluat numai citand sursa orginala SpaceAlliance