Ultimii sateliti Galileo din faza experimentala (denumiti Galileo IOV-‘In-Orbit Validation phase’), sateliti care au fost proiectati de EADS Astrium si construiti de compania italo-franceza Thales Alenia Space, au fost expediati la sfarsitul lunii august catre Kourou, Guiana Franceza, acolo unde vor fi pregatiti pentru zborul programat momentan pe 10 octombrie.
Acestea sunt platformele cu numarul 3 si 4 ale etapei IOV si se vor adauga altor doi sateliti de acelasi tip lansati anul trecut. Inca 2 sateliti din faza GSTB -‘Galileo Signal Test-Bed’ au fost pusi pe orbita in 2005 si respectiv 2008.
Programul Galileo la fel ca si componenta de navigatie terestra EGNOS (European Geostationary Navigation Overlay Service) este coordonat de agentia spatiala europeana ESA pentru comisia europeana in incercarea de asigurare a independentei sale tehnologice in sectorul spatial.
In final Europa tinteste o constelatie de 30 de sateliti Galileo (27 operationali si 3 de rezerva) care vor zbura intr-o orbita circulara MEO cu altitudinea de 23222 km- in total 3 planuri orbitale cu inclinatia de 56 de grade, fiecare plan continand 10 sateliti.
Dupa faza IOV va urma faza FOC (Full Operational Capability Phase) ce va avea 14 sateliti construiti in colaborare de compania germana OHB System si de cea britanica Surrey Satellite Technology. Conform calendarului anuntat ei ar trebui sa fie lansati incepand cu a doua jumatate a lui 2012.
Din pricina neintelegerilor de ordin politic si financiar din cadrul membrilor ESA, programul Galileo este in intarziere si risca sa piarda competitia directa pentru ocuparea frecventelor de lucru cu sistemul Beidou al chinezilor. Europa incearca sa recupereze si una din masuri a fost si aducerea in flota Arianespace a rachetei de provenienta ruseasca Soyuz 2.
De la intrarea sa in operare anul trecut, satelitii Galileo au fost programati la lansare in perechi de cate 2.
Spre deosebire de versiunea originala lansata din Baikonur si Plesetsk, Soyuz 2-1a a marit capacitatea de transport de la 1.7 tone pana la 2.7 tone in cazul unei orbite geostationare.
Fata de lansarea clasica din Baikonur, lansarea de la baza din Kourou pozitionata in apropierea Ecuatorului aduce un aport de viteza natural.
Modelul imbunatatit Soyuz 2-1b vine cu modificari substantiale ale sistemului de control: are instalat un modul suplimentar Fregat, mareste tractiunea treptei a treia prin inlocuirea clasicului motor RD110 cu un motor de tip RD124 si aduce o noua capsula de transport cu volum sporit pentru incarcatura utila. Racheta Soyuz 2-1b este capabila sa transporte o masa de 3.6 tone pe o orbita de transfer geostationara.
Sistemul european de navigatie Galileo la inceput de drum http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110919050423Primii 2 sateliti Galileo IOV au fost lansatihttp://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111021065718Credit ESA