Constelatia chineza de navigatie prin satelit Beidou a ajuns saptamana aceasta la un numar de 15 sateliti, confirmand ambitiile guvernului de la Beijing de a oferi in cel mai scurt timp posibil servicii cu acoperire globala. Programul spatial chinez nu este pana la urma decat o buna reflectie a efervescentei economice a tarii.

Daca pentru GPS-ul american sau Glonass-ul rusesc, Beidou nu este inca o amenintare directa, programul european Galileo se vede pus sub presiune pentru ca datorita divergentelor de ordin politic si economic ale membrilor Uniunii Europene, este in intarziere (la momentul acesta are doar 2 sateliti) si risca pe termen lung sa piarda frecvente importante.

Vezi articolul SpaceAlliance ‘ESA pregateste o noua lansare Galileo’
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120910145156

Cei 15 sateliti pe care ii are Beidou astazi, sunt distribuiti in mod egal intre cele trei segmente spatiale de care dispune sistemul: 5 in segmentul IGSO, 5 in segmentul MEO si 5 in segmentul GEO.

Primul satelit MEO, respectiv BD2 M1, a fost plasat pe o orbita eliptica circularizata cu apogeul la 21545 km, perigeul la 21519 km si o inclinatie de 55.26 grade.
Satelitii IGSO (inclined geostationary orbit) au o orbita 35652 x 35959 km x 55° in timp ce geostationarii simpli (G) au inclinatie orbitala nula.

Noii sateliti lansati fac parte din componenta MEO Compass M a sistemului de navigatie chinez si se alatura celorlalte platforme aflate deja pe orbita: M1 lansat pe 13 aprilie 2007, Beidou I1 lansat pe 31 iulie 2010,Beidou G1 lansat pe 16 ianuarie 2010, Beidou G2 lansat pe 14 aprilie 2009, Beidou G3 lansat pe 2 iunie 2010, Beidou G4 lansat pe 31 octombrie 2010, Beidou I2 lansat pe 17 decembrie 2010, Beidou I3 lansat pe 9 aprilie 2011, Beidou I4 lansat pe 26 iulie 2011, Beidou I5 lansat pe 1 decembrie 2011, Beidou G5 lansat pe 24 februarie 2012, si in sfarsit Beidou M3 si M4 lansati pe 29 aprilie 2012.

Intorcandu-ne la lansarea de saptamana aceasta, marti 18 septembrie 2012, la ora 19:10 UTC o racheta de tip CZ-3B plecata de la baza spatiala Xichang a plasat in orbite intermediare de transfer 209 km x 20921 km x 55 grade inclinatie, satelitii Beidou 2 cu indicativele M2 si M5. Mai departe ei isi vor folosi propria propulsie pentru a isi circulariza orbita la o altitudine de aproximativ 21500 km.

Vizualizati centrul spatial Xichang in interfata SpaceAlliance:
http://www.spacealliance.ro/plugin/gei-spacecenters.aspx

Racheta folosita pentru lansare a fost Chang Zeng CZ-3B. Varianta originala CZ-3B este o racheta cu lungimea de 54 metri si un diametru mediu de 3.35 metri. Lansarea inaugurala din anul 1996 a fost una esuata si abia a doua incercare a adus primul succes.
Racheta era capabila sa lanseze sateliti cu masa de pana la 11 tone pe o orbita LEO sau 5 tone pentru o orbita GTO (orbita de transfer geostationara).
Incepand cu anul 2007 China a dezvoltat o versiune imbunatatita : CZ-3B/E care creste capacitatea GTO la 5.5 tone fiind astfel capabila sa deserveasca lansarea satelitilor geostationari de dimensiuni mari.

Aceasta versiune este dotata cu un sistem de 4 boostere de tip YF-25 si trei trepte motoare (un motor YF-21 C pentru prima treapta, un motor YF-24E pentru treapta a doua si un motor YF-75 pentru treapta a treia). Lungimea creste la 54.84 m, insa diametrul mediu ramane 3.35 m.

Programul chinez de pozitionare globala (in traducere libera in limba engleza “Big Dipper”) redenumit CNSS sau Compass Navigation Satellite System- ajuns acum la cea de a doua generatie- doreste sa asigure independenta tarii fata de sistemele echivalente ale concurentei: GPS-ul American, Galileo- sistemul european, Glonass- sistemul rusesc si nu in ultimul rand IRNSS programul Indian (Indian Regional Navigational Satellite System).

Constelatia Compass va cuprinde in final pana in 2020, 35 de sateliti intr-o arhitectura unica ce combina 5 sateliti geostationari si 30 de sateliti orbitand Pamantul fie la o altitudine medie fie la o altitudine geostationara si fiind grupati in 3 planuri orbitale.

Semnalele transmise vor fi in 4 benzi de frecvente: 1195.14-1219.14Mhz, 1256.52-1280.52Mhz, 1559.05-1563.15Mhz si 1587.69-1591.79Mhz si vor avea doua componente- una civila cu o acuratete de pozitionare de 10 m, de viteza 0.2 m/s si de timp 50 ns si una pentru aplicatii militare mult mai precisa.

Credit CNSA