Duminica, 8 decembrie, compania ILS a efectuat cea de a opta sa lansare Proton in 2012 si prima din istorie pentru operatorul rus Gazprom, satelitul incarcat la bord fiind Yamal402. Toate celelalte sapte lansari anterioare ale anului fusesera un succes.

Racheta Proton,folosita acum in versiunea M, avand pe post de treapta a patra modul auxiliar de propulsie Breeze M (cel care controleaza injectia orbitala a transportului), are o lungime de 58 m si cantareste 705 tone in configuratie nominala.
Primele trei trepte sunt propulsate in ordine de: 6 motoare de tip RD 276 (treapta intai), 3 motoare de tip RD 210 plus un motor de tip RD 211 (treapta a doua) si 1 motor de tip RD 213 (treapta a treia).
Lor li se adauga un sistem de ‘boostere’, cu lungimea de 42.3 m si diametrul variind intre 4.1 si 7.4 m.
Lansarea de acum a fost coordonata, cum aminteam mai devreme, de compania americana ILS (International Launch Services) cea care comercializeaza serviciile de transport ale lui Proton catre operatorii de sateliti comerciali din intreaga lume.
Proton, o racheta legendara, care si-a facut debutul in 1965 sub indicativul UR500, a reusit, in decursul timpului scenarii de zbor dintre cele mai complexe: a fost folosita pentru lansarea misiunilor rusesti interplanetare catre Luna, Marte, Venus si Cometa Halley, a transportat incarcaturi catre statiile spatiale (Mir in trecut si  ISS azi), si nu in ultimul rand a transportat sateliti militari si comerciali pe orbita.

In ciuda acestei lungi istorii, Proton  a fost implicata recent intr-o serie de incidente, ce au ridicat semne de intrebare cu privire la capacitatea aerospatialului rus de a asigura producerea componentelor la calitatea ceruta si mai apoi integrarea lor corecta in rachete, in conditiile unui numar foarte mare de lansari in care este implicat.
Ca sa fim corecti problemele au fost cauzate in majoritate de modulele auxiliare de propulsie si nu de racheta in sine. In ultimele 24 de luni au fost 22 de lansari ce au folosit module Breeze (M sau KM) dintre care 4 au esuat, adica un procent de 18%, inacceptabil pentru domeniul spatial. Dintre ele, trei au fost folosite impreuna cu racheta Proton si unul impreuna cu racheta Rockot, toate au avut insa sateliti rusesti la bord: GEO-IK2 in februarie 2011, Express AM4 in august 2011, Telkom 3/Express MD2 in august 2012 si zborul de duminica al lui Yamal 402. Incidentul de duminica este primul care implica latura comerciala a lui Krunichev (constructorul rachetei Proton) – compania ILS. Pana acum, toate zborurile cu probleme fusesera operate guvernamental si multa vreme s-a speculat ca aceste probleme ar fi cauzate tocmai de rigurozitatea cu care se lucreaza in programul public.

Rusia la o noua lansare esuata
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110202094819

Rusia a deorbitat cu succes satelitul Express AM4
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120328021439

Programul spatial rusesc din nou sub lupa investigatiilor guvernamentale
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120828080208

Breeze M ramane un modul instabil chiar si post-lansare, pentru ca in multe din aceste cazuri in care subperformeaza, nu se reuseste pasivizarea sa corecta. In octombrie 2012, modulul Breeze M ce esuase in zborul din august a explodat pe orbita, avand rezervoarele pe jumatate incarcate si a produs aproximativ 500 de deseuri spatiale. Incidente similare au mai fost in anul 2007 si 2010, fiecare producand aproximativ 100 de deseuri. Un alt modul Breeze M a ramas in orbita in 2011, insa acesta este deocamdata intact.
Este o statistica ingrijoratoare pentru industria spatiala rusa care foloseste pe scara larga modulele Breeze M si probabil le va mai folosi mult timp de acum inainte.

Un nou incident spatial - un modul de propulsie al unei rachete rusesti a explodat pe orbita
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20121024142040
 

Sa vedem insa ce s-a intamplat cu satelitul Yamal402. Racheta Proton a fost lansata din Baikonur la ora 13 :13 UTC, avand un scenariu de zbor de 9 ore si 15 minute pentru plasarea satelitului intr-o orbita GTO (7470 km x 35696 km x 9 grade inclinatie).
 
Modulul Breeze M trebuia sa efectueze 4 activari: prima cu o durata de 4 minute si 39 de secunde, a doua cu o durata de 18 minute si 14 secunde, a treia cu o durata de 17 minute si 50 de secunde si in sfarsit a patra cu o durata de 8 minute si 49 de secunde.
Totul a decurs bine pana la cea de a patra activare, care, din pacate a fost scurtata cu 4 minute, satelitul separandu-se imediat. Din cauza acestei operari scurte a lui Breeze M, Yamal402 a ramas intr-o orbita diferita de cea dorita – primele estimari vorbesc de 3071 km x 35672 km, cu o inclinatie de26.05  grade. Daca perigeul mai mic al orbitei nu ridica mari probleme, scaderea inclinatiei orbitale de la 26 la 0 grade necesita un mare efort si un consum ridicat de combustibil pentru manevrele care vor avea loc ulterior.


Producatorul satelitului, compania francezo-italiana TAS (Thales-Alenia Space), face acum primele calcule pentru a evalua aceste manevre  si strategia pe care o va adopta in zilele urmatoare. Conform acestor prime calcule, se pare ca manevrele orbitale vor scurta cu aproximativ 4 ani durata de operare a satelitului. Chiar daca pretul platit pare mare, este bine totusi ca satelitul este intr-o stare buna, iar inginerii sunt optimisti ca il vor putea repune pe traiectorie in cateva zile.
Yamal402 este construit pe platforma Spacebus 4000C3 si are un sistem de propulsie bipropelant de tip S400, dar si 4 sisteme de propulsie electrice / plasma de tip ST100. Sistemul de propulsie chimic, foloseste MMH si MON. El este compus din doua linii (principala si de rezerva)  de cate 8 motoare de atitudine, dezvoltand fiecare 10 N si un motor orbital, dezvoltand 420 N. Timpul cumulat de folosinta al motorului orbital este de 8 ore si 33 de minute (cu un timp maxim de activare de 4600s).
Sistemul de propulsie neconventional dezvolta 80-90mN, cu un impuls specific de 1510-1670 s.
Yamal 402 cantareste 4463 kg si este echipat cu 66 de transpondere in banda Ku, cu acoperire pe Rusia, CSI, Europa, Orientul Mijlociu si Africa. Satelitul va fi plasat la slotul orbital 55 de grade est si va opera pentru minim 15 ani. (Va continua)

Credit ILS/TAS