Ieri seara a avut loc unul din cele mai grave accidente spatiale din ultimii ani. O racheta Proton M care trebuia sa plaseze pe orbita trei noi sateliti Glonass M (indicativele Kosmos 2487,2488 si 2489), a explodat la scurt timp de la lansare. Satelitii erau asteptati sa completeze sistemul Glonass intr-un moment foarte important – la scurta vreme de cand el a devenit operational la nivel global. Platformele din generatia Glonass M nu au o durata de viata foarte lunga cum este cazul satelitiilor americani GPS 2F si de aceea sistemul trebuie permanent intretinut prin lansarea unor sateliti noi (cel putin pana cand noua generatie K va fi disponibila).
Glonass din nou la acoperirea globala pe care a pierdut-o in anii 90http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130505121129
Piata navigatiei prin satelit (estimata la 60-70 miliarde de dolari annual) este in continua expansiune, iar ultimul an a fost extrem de activ, fiecare dintre actori internationali incercand sa acapareze un procent cat mai mare din ea. Cele mai vechi sisteme raman si cele mai populare – cel rusesc si cel american – cu mentiunea ca in ciuda investitiilor masive, Glonass-ul nu a reusit sa recupereze teren, ramanand la valori de 1% in ultimii ani (adica de 15 ori mai mici decat estimase guvernul de la Moscova ca va obtine).
Pe viitor nu trebuie insa subestimata ascensiunea Europei, Chinei, Japoniei sau Indiei in acest domeniu (spre exemplu China a ajuns deja la satelitul cu numarul 16).
Coincidenta sau nu, in aceeasi zi o racheta indiana PSLV lansa cu succes satelitul IRNSS-1A, primul satelit din programul Indian Regional Navigation Satellite System.
Ce sisteme de navigatie prin satelit exista astazi?http://spacealliance.ro/qa/?qa=14/ce-sisteme-de-navigatie-prin-satelit-exista-astaziSa revenim insa la accidentul din Baikonur. Racheta Proton M, avand de aceasta data pe post de modul auxiliar de propulsie Block DM a plecat la ora 02 :38 UTC de pe rampa complexului 81/24. Zborul trebuia sa dureze 3 ore si 32 de minute, iar orbita tinta avea altitudinea de 19000 km si 64.8 grade inclinatie.
In scurta vreme a fost clar ca sunt probleme tehnice pentru ca racheta a inceput sa oscileze, pierzandu-si controlul. A urmat o reorientare si un scurt zbor orizontal, apoi structura s-a rupt si la numai 30 de secunde de la lansare, racheta s-a prabusit la sol intr-o uriasa explozie care a imprastiat un nor toxic de hidrazina in atmosfera si o multime de resturi metalice in jur. Racheta de 712 tone era incarcata cu 622 de tone de combustibil, iar satelitii aveau deasemenea rezerve de hidrazina.
In mod miraculos nu au fost raportate victime in zona desi Proton a cazut in perimetrul bazei din Baikonur si pare ca cel mai cunoscut complex, cel cu numarul 39, nu a fost afectat direct. Nu trebuie uitat insa ca in zona sunt mai multe localitati si ca hidrazina este o substanta cancerigena. Tocmai de aceea, guvernul rus a instituit starea de urgenta in regiune, pentru a lua toate masurile care se impun pentru limitarea efectelor acestui accident.
Trebuie spus ca rachetele rusesti au un sistem de anulare a lansarii in caz de defectiune diferit de cel implementat la rachetele americane (cand se poate comanda distrugerea rachetei printr-o explozie controlata). Sistemul rusesc presupune doar simpla oprire a motoarelor, racheta prabusindu-se de la sine. Cu mentiunea ca in cazul lui Proton acest sistem intra in functiune abia la 42 de secunde de la plecarea de pe rampa de lansare, un interval care se considera suficient pentru a avea racheta la o distanta de siguranta care sa nu pericliteze viata personalului care deserveste lansarea. Pentru ca acum totul s-a petrecut foarte repede (in mai putin de 30 de secunde) inginerii de zbor din Baikonur nu au putut face nimic, ci doar sa asiste la accident.
Ce ar fi putut cauza acest accident ? Este greu de spus in acest moment si cel mai bine este sa asteptam concluzia anchetei Roskosmos. Accidentul este insa neobisnuit-Proton a mai avut incidente in ultimii doi ani insa de fiecare data ele au fost cauzate de modulul de propulsie Breeze, niciodata de treapta intai.
In mod cert au fost probleme de control la racheta si ele au fost induse de functionarea gresita (oprire, tractiune neuniforma, blocarea ajutajului pe o directie gresita, scurgeri necontrolate de combustibil etc) a unuia sau mai multor boostere. O surpriza pentru motorul RD 276 care le echipeaza si care a fost folosit fara probleme de mai mult de 250 de ori pana acum. El utilizeaza UDMH pe post de combustibil si NTO pe post de oxidant. Cele doua substante produc o puternica reactie chimica la intrarea in contact.
Pierderea agentiei spatiale ruse este in acest caz substantiala, nu numai financiara (aproximativ 15% din bugetul anual al agentiei- existand zvonuri ca satelitii nu ar fi fost asigurati la lansare) cat si din punct de vedere strategic (sistemul Glonass este important atat pentru aplicatiile civile dar mai ales pentru cele militare si asigura independenta tehnologica a tarii).
Deasemenea, consecintele pe termen mediu sunt grave, in urma accidentului baza din Baikonur a fost contaminata cu substante toxice si nu va putea fi folosita in perioada urmatoare. In plus racheta Proton va fi oprita de la zbor pana la finalizarea anchetei (atat pentru misiunile guvernamentale ale lui Roskosmos cat si pentru cele comerciale ale lui ILS).
Ca o ironie, nu mai departe de acum cateva zile atrageam atentia asupra vulnerabilitatiilor din programul spatial rus:
Indiferent cat de greu va fi sa reporneasca aceasta complicata masinarie care este industria spatiala rusa, guvernul de la Moscova este mai hotarat ca niciodata sa revina in prim planul politicii mondiale si pentru a isi apara interesele strategice are nevoie de aceasta tehnologie de varf, asa incat nu va economisi nici un efort in aceasta directie.
Nou incident pentru industria aerospatiala rusa - Roskosmos pierde pe orbita satelitul Zond-PP, dupa mai putin de un an de operarehttp://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130615150839Pierderea satelitului GEO-IK2 1http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110202094819Phobos-Grunt- cenusa sau diamant? (partea 1)http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111125084959Phobos-Grunt- cenusa sau diamant? (partea 2)http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111208063619Phobos-Grunt- cenusa sau diamant? (partea 3)http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120106085306Phobos-Grunt- cenusa sau diamant? (partea 4)http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120113083316Sistemul rusesc de navigatie prin satelit Glonass ajunge la generatia K http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110228062345
Credit Roskosmos