Pe 20 ianuarie am avut parte de un eveniment inedit, asteptat cu interes de oamenii de stiinta din intreaga lume, dar si de publicul larg, pasionat de domeniul spatial.
Asa cum ESA anuntase inca de saptamana trecuta, pregatind un eveniment media important, satelitul european Rosetta, plecat de pe Pamant in martie 2004, la bordul unei rachete Ariane 5, intr-o calatorie lunga de 10 ani, ce ar trebui sa se termine cu interceptarea cometei 67P Churyumov-Gerasimenko in primavara-vara anul acesta, ar fi trebuit sa se reintoarca la viata, dupa o hibernare de 31 de luni.

Luni dimineata, la ora 10:00 GMT, calculatorul de bord ar fi trebuit sa execute o secventa de comenzi, incarcate inca din iunie 2011, care ar fi trebuit sa trezeasca satelitul din stand-by, un mod pe care inginerii il programasera datorita distantei foarte mari fata de Soare, unde navigheaza Rosetta.
Reamintim ca Rosetta detine pentru moment recordul de distanta la care s-a navigat folosind panouri solare, insa, o data cu plasarea satelitului Juno in orbita stabila in jurul lui Jupiter (deocamdata el este inca in drum spre destinatia finala), acest record va cadea.
Statistic, alti sateliti se afla la distante mai mari fata de Soare in comparatie cu Rosetta, insa toti folosesc energie nucleara pentru a asigura functionarea aparaturii de bord; acestia sunt in ordinea distantei: Voyager 1, Pioneer 10, Voyager 2, Pioneer 11, New Horizons si respectiv Cassini.

Care este distanta maxima fata de Soare, la care s-a navigat folosind panouri solare?
http://spacealliance.ro/qa/?qa=15/este-distanta-maxima-soare-navigat-folosind-panouri-solare

In drumul sau catre tinta finala, Rosetta a trebuit sa traverseze regiunea dintre orbita lui Marte si cea a lui Jupiter.
De forma paralelipipedica (2.8 m x 2.1 m x 2.0 m) si cantarind aproximativ 3 tone, satelitul este dotat cu doua panouri solare cu anvergura de 14 m si acoperind o suprafata de 64 m2. Fiecare panou este compus din 5 segmente si este flexibil in sensul ca se poate roti la un unghi de +/-180 de grade fata de platforma in asa fel incat sa se alinieze perfect pe directia Soarelui si sa genereze cantitatea maxima de energie.
Energia generata variaza intre 395 W la o distanta de 5.25 AU si 850 W la 3.4 AU.
Datorita distantei, puterea generata de panouri a scazut atat de mult incat cantitatea de energie necesara transponderelor nu a mai putut fi asigurata si deci o comunicatie cu Pamantul nu a mai fost posibila.
A fost nevoie ca Rosetta sa fie pusa in stand-by, pana cand traiectoria sa heliocentrica sa o aduca mai aproape de Soare. La acest moment, sonda este suficient de aproape de Soare pentru a putea fi repornita (672.7 milioane km, aproximativ 4.5 AU) si a parcurs de la lansare o distanta de 6.1 miliarde de km (41.4 AU).
Pe parcursul hibernarii intregul satelit a fost oprit (inclusiv calculatorul de bord). Au fost operate doar functiile vitale (asigurarea controlului termic si rularea counter-ului pana la trezire), de catre un modul separat responsabil cu gestiunea hibernarii, un modul construit de compania daneza Terma.
Fara senzori si fara control al pozitiei de zbor, satelitului ii fusese indusa in prealabil o miscare de rotatie, pentru a se asigura orientarea panourilor sale solare catre Soare si o generare continua de electricitate.


Reamintim ca, gratie preciziei de care este nevoie pentru operarea unei misiuni atat de complexe, in mod normal Rosetta functioneaza ca un satelit stabilizat triaxial.

Cum spuneam mai devreme, secventa de comenzi care trebuiau sa initieze iesirea din hibernare a satelitului era asteptata sa fie executata la 10:00 GMT.
Dupa repornirea senzorilor si a calculatorului de bord, a trebuit determinata orientarea exacta a satelitului in spatiu, oprita rotatia ce fusese indusa in 2011 inainte de intrarea in hibernare si orientarea panourilor solare catre Soare. Apoi sunt executate mai multe verificari (printre ele capacitatea actuala de generare si stocare a energiei sau integritatea sistemului de propulsie), astfel ca efectiv, satelitul era asteptat sa initieze comunicarea cu Pamantul abia cateva ore mai tarziu.


Prima fereastra de comunicare cu satelitul Rosetta s-a deschis intre 17:30 si 18:30 GMT in timp ce primul semnal era asteptat in banda S, urmand ca mai tarziu, dupa stabilirea unei comunicatii stabile, sa se comute in banda X, pentru a mari volumul de date descarcate.
Rosetta era ascultata de reteaua Deep Space Network a NASA (prin antenele DSS-14 si 43) si de ESA prin reteaua ESTRACK (statia New Norcia).
Dupa o asteptare incordata, primul semnal a venit in sfarsit la ora 18:18 GMT, deasupra statiei Goldstone apoi a inceput achizitia semnalului peste statia din New Norcia, unde s-a si comutat in banda X.


A urmat descarcarea primelor date de telemetrie si analiza lor, care a aratat ca in ciuda unor mici probleme tehnice inerente unui astfel de scenariu de zbor, satelitul este in buna stare de functionare. In zilele care vor veni se va proceda la recuperarea completa a satelitului si pregatirea fazei stiintifice a misiunii.
Va vom tine in continuare la curent cu Rosetta prin alte articole ce vor fi publicate pe site-ul Space Alliance.


Credit ESA

Articole mai vechi despre Rosetta :

Satelitul european Rosetta pregatit pentru insertia in orbita finala
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200910271136

Rosetta a intalnit asteroidul Lutetia
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201007110707

Modelul virtual al satelitului pe pagina Space Alliance:
http://www.spacealliance.ro/plugin/3dsat.aspx

Galerie de imagini Rosetta
http://spacealliance.ro/media/rosetta/