Duminica seara, 23 martie, la ora 22:54 GMT, Rusia a efectuat o noua lansare militara de la baza spatiala din Plesetsk.
Lansarea, deservita de racheta Soyuz 2-1b, a durat putin peste 2.5 ore (ora de separare a inacrcaturii de bord fiind 02:26 GMT).
Pasagerul acestui zbor a fost satelitul Kosmos 2494, un satelit din clasa Glonass M.
Un alt satelit este asteptat sa fie lansat de o racheta Soyuz, dupa care vom avea un zbor de rutina pentru Glonass-o incarcatura tripla, montata la bordul unei rachete Proton.

Lansarea lui Kosmos 2494 vine dupa o pauza de 6 luni de la catastrofa din iulie anul trecut, cand programul spatial rusesc primea o puternica lovitura dupa pierderea a trei sateliti Glonass, intr-un zbor al rachetei Proton.

Rusia pierde inca trei sateliti Glonass, intr-un spectaculos accident in Baikonur
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130703025548

Soyuz 2-1b, o imbunatatire fata de versiunea clasica Soyuz 2-1a, aduce modificari substantiale ale sistemului de control prin instalarea unui modul suplimentar Fregat, marirea tractiunii treptei a treia prin inlocuirea clasicului RD110 cu un motor de tip RD124 si o noua capsula de transport cu volum sporit pentru incarcatura utila- fiind capabila sa transporte o masa de 3.6 tone pe o orbita de transfer geostationara.

In mod normal pentru lansarile Glonass, Rusia foloseste racheta Proton M-Blok DM2 plasand simultan perechi de cate 3 sateliti Glonass M.
Cum Glonass inseamna zboruri periodice si cum partea financiara joaca un rol important, pe viitor, toate lansarile se vor face la bordul mai modernului lansator Soyuz 2 1b.

Satelitii Glonass-K, beneficiind de dimensiuni si greutate mai reduse fata de generatia actuala Glonass-M, vor putea fi transportati pe orbita in perechi de cate 2.
Primul din ei a fost lansat in 2011, insa de atunci este in teste si se pare ca platforma nu va fi calificata prea curand, astfel ca trecerea la blocul K ramane in asteptare pe termen nedefinit.
Un alt satelit prototip din generatia K ar trebui sa fie trimis pe orbita in scurt timp, dar deocamdata nu se stie exact cand va fi gata de zbor.
Dupa ce cele 2 platforme vor confirma testele pe orbita, Rusia va trece la faza a doua a proiectului, cea in care, asa cum aminteam anterior, satelitii Glonass K vor inlocui oficial blocul M.
Pentru a se distinge de cele 2 prototipuri ei vor fi denumiti generic K2.

Sistemul rusesc de navigatie prin satelit Glonass ajunge la generatia K
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110228062345

Pana atunci insa, iata ca racheta Soyuz este folosita pentru a lansa in continuare platformele Glonass M, ceea ce inseamna ca eforturile de retehnologizare a industriei spatiale nu sunt la nivelul asteptarilor, obligand Rusia sa mearga mai departe pe o directie cu care ne-a obisnuit in ultimii 50 de ani: compensare prin cantitate.

Sistemul Glonass a revenit la acoperirea globala in martie anul trecut. Momentan sunt 29 de sateliti in constelatie, din care 24 activi, 3 de rezerva, 1 in 'commissioning phase' si 1 in 'flight tests phase'.

In ultima vreme guvernul rus si-a revizuit complet politica interna si externa plasand domeniul aerospatial pe lista prioritatilor sale pe termen lung si investind sume considerabile de bani pentru modernizarea vechilor sisteme mostenite din timpul URSS sau pentru construirea unora noi. Glonass este unul dintre ele.
Atrageam atentia in articolele noastre de acum cativa ani ca acestea sunt semnale clare geo-politice pe care Rusia le transmite partenerilor sai internationali, marcand revenirea sa, ca actor activ pe aceasta scena.
Totusi, in ciuda acestor eforturi, rezultatele intarzie sa apara si dincolo de frustrarea autoritatiilor de la Moscova (care au operat modificari importante la nivelul managementului industriei spatiale autohtone, tocmai in speranta re-vitalizarii ei mai rapide) sunt motive obiective care impiedica acest lucru.
Ceea ce nu s-a inteles la Moscova este ca initiativa este oarecum tardiva si rezultatele nu vor fi direct proportionale cu capitalul injectat, pentru ca aerospatialul rus era deja afectat de subfinantarea de dupa destramarea URSS - mergand de la salariile mici demotivante pentru specialisti, imbatranirea si reducerea competentei personalului, scaderea constanta a reglementarilor tehnice, managementul defectuos si coruptia care s-au acumulat in acest domeniu.
Pentru moment, redobandirea gloriei de odinioara pare departe, pentru ca ceea ce se omite in aceasta ecuatie este ca un program spatial se construieste in timp, prin pasi progresivi care iti asigura accesul  la tehnologii noi. Managementul rus pare sa uite ca in domeniul aerospatial banii sunt doar o mica fateta a problemei, iar succesul este adus in primul si in primul rand de nivelul de expertiza al specialistilor, acolo unde Rusia a pierdut foarte mult in ultimii ani.
Expertiza nu va putea fi refacuta decat printr-un program coerent pe termen lung.

Trebuie sa amintim ca in ultimii ani o directie importanta de finantare pentru programul spatial rusesc a fost cooperarea in programe comerciale ce folosesc lansatoare rusesti, acolo unde Rusia a avut o politica foarte activa reusind sa atraga finantari suplimentare.
Vorbim despre companii private cu capital rusesc care comercializeaza servicii de lansare, participatii ale unor companii rusesti in initiative de tip joint-venture sau pur si simplu export de componente aerospatiale. In 2012 si 2013 spre exemplu, cele mai multe rachete care au zburat au fost rusesti sau cu componente de provenienta ruseasca.

Mai jos cateva dintre afacerile derulate de companii rusesti pe piata spatiala internationala:

- ILS (International Launch Services) spre exemplu este o companie americana cu sediul in Virginia, SUA.  ILS este controlata de rusii de la Khrunichev Space Center, cei care construiesc racheta Proton. ILS se ocupa de comercializarea serviciilor de transport ale lansatorului Proton catre operatorii de sateliti din intreaga lume.

- Energia of Korolev detine astazi pachetul majoritar al lui SeaLaunch AG, dupa ce a preluat in 2010 actiunile celor de la Boeing Commercial Space. SeaLaunch efectueaza lansari ale rachetei Zenit 3 de pe platforma Odyssey, pozitionata la 154 grade vest la Ecuator.
Tot rusii controleaza si compania LandLaunch, echivalentul continental al lui SeaLaunch.

Sea Launch iese din faliment
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110928091625

Land Launch revine la zbor la mai putin de 2 saptamani de la reluarea lansarilor de catre Sea Launch
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111012001946

- Roscosmos (Agentia Spatiala Rusa) si TsSKB-Progress (Samara Space Center) sunt actionari minoritari in compania Starsem (actionar majoritar este Arianespace). Starsem opereaza in zboruri private, comerciale, racheta Soyuz 2-1A de la cosmodromul din Baikonur, in timp ce Arianespace opereaza rachetele Soyuz din Kourou, Guiana Franceza.

- Eurockot Launch Services, este un parteneriat intre EADS Astrium si Khrunichev Space Center, o comanie ce ofera serviciile de lansare ale rachetei Rockot KM - o derivata a versiunii militare UR100N.

- Khrunichev  a incasat circa 400 de milioane pentru transferul de tehnologie catre Coreea de Sud, intr-un contract cu KARI - Korea Advanced Institute of Science and Technology, care a fost ajutata sa construiasca si sa lanseze prima sa racheta, KSLV. Treapta 1 este de fapt un motor RD191 ce ar trebui sa echipeze viitoarea generatie de rachete rusesti Angara.

Coreea de Sud la prima sa lansare reusita
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130201045148

- India are de ceva vreme un parteneriat extins cu Rusia care ar trebui sa ii asigure suportul pentru intrarea in randul natiunilor capabile sa trimita astronauti in spatiu. Acordul a fost semnat cu Roskosmos in decembrie 2008 cu ocazia vizitei lui Medvedev in India si continua traditia cooperarii bilaterale incepute in 1984 cu zborul primului astronaut indian (la bordul capsulei spatiale Salyut).
Pe langa sprijinul logistic pe care se spera sa se obtina in urma acestui acord, un alt zbor de pregatire al unui astronaut indian se va desfasura la bordul unei misiuni Soyuz.
Colaborarea nu se opreste insa aici ci s-a materializat pana acum si prin sprijin tehnic pentru motoarele rachetelor indiene-vorbim acum in principal de treapta a treia a rachetei GSLV.
India a realizat de curand zborul inaugural al motoroului criogenic indigen CS, insa nu trebuie uitat ca pana acum a trebuit sa foloseasca motoare criogenice KVD-1M, furnizate de Rusia de la racheta Proton.

India deschide anul spatial 2014
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140105074916

- Motorul RD-180 din treapta intai al lui Atlas 5 a fost proiectat si construit initial in Rusia de NPO Energomash.
Ulterior a fost insa transferat catre RD AMROSS LLC, un ‘joint venture’ infiintat impreuna cu compania americana Pratt & Whitney pentru a putea vinde produsul pe teritoriul Statelor Unite.

Cateva comentarii de final de articol.
Cresterea constanta a finantarii in acest domeniu de varf poate deveni cheia traversarii cu succes a unei perioade de criza economica pe plan international si sub aceste auspicii guvernul de la Moscova a dat unda verde acestor cooperari, mizand pe o revenire spectaculoasa din punct de vedere tehnologic a Rusiei.
In lumina ultimelor evenimente care au tensionat diplomatia internationala si care cel mai probabil vor duce la sanctiuni de ordin economic si limitari ale acestor cooperari, va fi interesant de vazut cum vor fi afectate companiile rusesti de profil si daca fluxul de capital va putea fi asigurat pe termen lung.
Glonass, gratie componentei sale militare (interconectarea cu sistemul ICBM) este deja, si in contextul tensionat de acum Rusia-Nato cu atat mai mult, prioritate zero pentru guvernul rus (dovada sunt si cei 5 sateliti care vor fi lansati anul acesta dar si eforturile care se depun pentru pregatirea blocului K).
La acest nivel conflictul conventional nu mai exista, negocierile purtandu-se si limitele de acceptabilitate trasandu-se in functie de capacitatea operationala strategica de care dispune fiecare dintre parti.

Va recomandam si articolul nostru despre sistemele de navigatie prin satelit:
http://spacealliance.ro/qa/?qa=14/ce-sisteme-de-navigatie-prin-satelit-exista-astazi

 

Credit Roskosmos/ISS-Reshetnev