O sa ne referim in acest articol la un eveniment care a avut loc la sfarsitul lunii aprilie si care merita mentionat pe site-ul Space Alliance.
Mai precis, pe 30 aprilie, baza spatiala din Kourou, Guiana Franceza, a gazduit cea de a treia lansare a rachetei europene Vega, care a purtat indicativul VV03. Am avut parte de un nou zbor de noapte, cu Vega plecand de pe rampa de lansare a complexului ELA-1 la ora 01:35 GMT si separarea incarcaturii dupa aproximativ 55 de minute, la 02:30 GMT.

Cu acest zbor Arianespace a ajuns la un neverosimil scor de 76 lansari reusite succesiv (ultimul accident inregistrat de companie a fost in decembrie 2002 la zborul de debut al versiunii ECA al lui Ariane 5 atunci cand au fost pierduti satelitii Stentor si Hot Bird 7).
Daca agenda va fi pastrata, Vega ar trebui sa lanseze la sfarsitul acestui an experimentul european IXV (Intermediate eXperimental Vehicle), iar anul viitor satelitii ADM-Aeolus (Atmospheric Dynamics Mission) apartinand ESA si Gokturk 1 apartinand operatorului de telecomunicatii turc, Turksat.

Arianespace dispune astazi de 3 lansatoare: Ariane 5 in clasa mare, Soyuz in clasa medie si Vega in clasa mica, acoperind practic toate genurile de lansari.
La momentul pornirii proiectului Vega (un proiect care implica 7 tari europene: Italia, Franta, Spania, Belgia, Olanda, Elvetia si Suedia), Arianespace miza pe un minim de 4 lansari comericiale in fiecare an. Pana acum insa, acest scenariu nu s-a confirmat, Vega reusind doar cate o lansare in fiecare an. Si profitabilitatea acestor lansari este pusa sub semnul intrebarii, practic acesta fiind primul zbor commercial. Costul unei lansari Vega este estimat intre 33 si 43 de milioane de euro.

Probabil ca cititorii nostri isi amintesc de zborul inaugural din februarie 2012, atunci cand 9 sateliti (7 de tip Cubesat plus experimentele LARES si ALMASat-1) au fost transportati pe orbita Pamantului.
Printre ei si prima incercare romaneasca – micul cub Goliat, care din pacate, nu a functionat.

Lansarea primului satelit romanesc, Goliat
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120208071506
http://www.spacealliance.ro/goliat/cubesats.html

Anul trecut in mai am avut parte de un alt zbor Vega, atunci cand pasageri au fost satelitii Proba V, VNREDSat 1a si ESTCube 1.

Acordul pentru construirea satelitului DZZ-HR a fost semnat in 2009 de presedintele francez Sarkozy in timpul vizitei sale in Kazahstan in Octombrie 2009. Contractul, de 230 de milioane de euro, a fost atribuit companiei EADS Astrium SAS (filiala Toulouse), astazi transformata in Airbus Defence and Space. Beneficiarul din partea Kazahstanului a fost Kazcosmos (agentia spatiala a tarii), insa operarea lui se va face de catre operatorul comercial Kazakhstan Gharysh Sapary, al carui proprietar este guvernul de la Astana.
DZZ-HR a intrat deja in serviciu, sub denumirea de KazEOSat-1 si a intors primele poze din spatiu, la o rezolutie de sol de circa 1 m. In urmatoarele luni, instrumentele de la bord vor fi testate si calibrate, inainte ca satelitul sa devina 100% operational.

KazEOSat-1 este primul satelit de observare a Pamantului de tip ‘remote sensing’ care intra in serviciul Kazahstanului. Un al doilea satelit, KazEOSat 2(initial cunoscut ca MRES (Medium Resolution Earth Observation Satellite) a fost construit de compania britanica SSTL si va fi lansat in iunie. Acesta va fi insa un satelit mult mai mic (185 kg), iar rezolutia imaginilor nu va depasi aproximativ 6.5 m.

Sa revenim insa la KazEOSat-1.
Cantarind 830 kg, el foloseste platforma AstroSat-500, care a mai fost utilizata in trecut pentru constructia altor doi sateliti straini: Rocsat 2 lansat pentru Taiwan in 2004 si Theos lansat pentru Tailanda in 2008. Satelitul zboara intr-o orbita SSO cu caracteristicile 738 km × 742 km x 98.56 grade inclinatie si va fi operational pentru minim 7 ani. Din aceasta orbita el va asigura o perioada de revizitare de 3 zile pentru fiecare locatie din tara.
Structura, de forma unui tub cu sectiune hexagonala, lunga de 3.7 m, este construita in jurul unui telescop Korsch cu diametrul de 64 cm, conectat la o camera optica de tip NAOMI (New AstroSat Optical Modular Instrument) folosita si de satelitii de observatie francezi Spot.
Aceasta poate functiona fie in modul multi-spectru (Albastru: 0.45-0.52 µm / Verde: 0.53-060 µm / Rosu: 0.62-0.69 µm / NIR: 0.76-0.89 µm) fie in modul PAN (0.45-0.75 µm). Rezolutia la nadir variaza de la 1-2.5 m in modul PAN, la 4-10 m in modul multi-spectru.
Detectorul central al camerei, de tip CCD incorporeaza 4 linii x 1750 pixeli (pentru fiecare din cele 4 benzi din spectru), respective 1 linie x 7000 pixeli pentru modul panchromatic.

Imaginile produse vor fi folosite in aplicatii de securitate (spre ex. controlul frontierelor), monitorizarea resurselor naturale (spre ex. perdele forestiere, resurse de apa), evolutia fenomenelor meteo, prevenirea si managementul situatiilor de urgenta, dar si harti de inalta rezolutie (spre ex. pentru cadastru).
KazEOSat-1 foloseste tehnologie de ultima generatie. Este stabilizat triaxial pe baza unui sistem de propulsie cu hidrazina completat de roti de reactie si bare magnetice, are la bord camera stelare, receptori GPS, senzori solari si magnetometre.
Computerul de bord foloseste procesoare Leon 3, unitatea de stocare este de capacitate mare si integreaza algoritmi de compresie de date, iar comunicatia se poate realiza fie in banda S (pentru telemetrie de diagnoza si telecomenzi) fie in banda X (pentru descarcarea imaginilor la o viteza de pana la 270Mbit/s).
Consumul de energie este asigurat de trei panouri solare, construite in tehnologie Ga-As.

Credit ESA/ Kazcosmos / Astrium Defence and Space