Agentia Spatiala Europeana ESA a anuntat zilele trecute incheierea mandatului directorului sau general Jean Jacques Dordain. Acesta conduce ESA din iulie 2003 si fusese pana acum reconfirmat de doua ori in aceasta pozitie de consiliul ESA.
Dordain, nascut in 1946 la Lille, este absolvent Ecole Centrale Paris (1969). El a lucrat ca cercetator pentru Onera (Office National d'Etudes et de Recherches Aerospatiales) din 1970 pana in 1976 in domeniul propulsiei rachetelor si microgravitatiei, apoi drept coordonator al departamentului de activitati spatiale (1976-1981) si in sfarsit ca director al General Physics Directorate (1982-1986).
In paralel el a activat si ca profesor de mecanica fluidelor la Ecole Centrale de Paris , profesor de sisteme de propulsie la Ecole Nationale Superieure de l’Aeronautique et de l’Espace (sup’Aero), profesor de mecanica la Ecole Polytechnique si profesor de mecanica fluidelor la Ecole Nationale Superieure des Techniques Avancees (ENSTA). Deasemenea, cariera sa academica include colaborari internationale, printre ele La Sapienza University din Roma, University of Technology din Graz si University of Liege.
Dordain a fost unul din cei 53 de candidati europeni (printre ei si 5 francezi) pentru echipajul laboratorului spatial Spacelab-1.
Cariera sa manageriala internationala a inceput in 1997 cand a fost numit secretar executiv la Agentia Spatiala Japoneza (JAXA astazi). A urmat apoi numirea ca director al programelor de lansare al ESA (februarie 2001) si ulterior cea ca director general (iulie 2003), insa trebuie mentionata si colaborarea anterioara in programele europene de pe pozitia de sef al ‘Department for the Promotion and Utilisation of the International Space Station’ (1986), director asociat ‘Strategy Planning and International Policy’ (1993) si director pentru ‘Strategy and Technical Assessment’ (1999).
Pentru activitatea sa in domeniul spatial, Dordain a fost recompensat cu mai multe medalii de onoare: ‘French Legion d’Honneur’ si ‘Ordre National du Merite’ in Franta, ‘Order of Friendship’ in Rusia, ‘Grand Officer in the Order of Merit’ in Italia, ‘Verdienstkreuz I. Klasse’ in Germania, ‘Commander in the Order of Orange-Nassau’ in Olanda.
In cei 11 ani de mandat, Dordain a avut o misiune dificila in a convinge statele mebre ESA sa continue finantarea programelor spatiale (in special in contextul crizei financiare care a afectat Uniunea in ultimii ani) si sa extinda cooperarea internationala (cu NASA, Roskosmos, CNSA, JAXA etc).
Agentia spatiala europeana, care numara astazi 20 de membri (printre ele si Romania) are un buget anual de aproximativ 4.2 miliarde de euro (cifra la nivelul anului 2013), principalii contributori fiind Germania (772 milioane de euro), Franta (747 milioane de euro) si Italia (400 de milioane de euro).
Din tarile fostului bloc estic cel mai mare contributor este Polonia cu 28.9 milioane de euro, urmata de Romania cu 16 milioane de euro si Cehia cu 13.7 milioane de euro.
In medie fiecare european plateste la bugetul comun EU aproximativ 15 euro anual pentru dezvoltarea tehnologiilor spatiale, in vreme ce in Romania aceasta cifra este de sub 1 euro.
Ce inseamna insa aceasta schimbare la varful conducerii ESA? Relatia UE-ESA a fost in ultima perioada destul de tensionata in special pe fondul intarzierilor din programele GMES si Galileo, considerate o prioritate pentru Europa de politicienii de la Bruxelles, mai ales prin prisma schimbarilor majore inregistrate in domeniul spatial in ultimii ani (ne referim aici in special la cresterea capabilitatiilor si concurentei din tari emergente cum ar fi China sau India, dar si reinceperea progamelor de inarmare in SUA si Rusia).
UE incearca sa contracareze aceasta concurenta printr-o serie de instrumente care ii stau la dispozitie: Consiliul European, Comisa Europeana, EDA (European Defence Agency), GSA (European Global Navigation Systems Agency) si ESA. Armonizarea pozitiilor acestor entitati si stabilirea unei cooperari intre ele nu este insa usoara avand in vedere birocratia care implica de multe ori institutiile europene.
Recent s-a pus in discutie reorganizarea ESA si trecerea ei sub jurisdictia Comisiei Europene, insa o parte din statele membre s-au opus unei astfel de masuri care ar avea consecinte pentru industria lor spatiala (pierderea de contracte pentru companii activand de pe teritoriul acestor state, pierderea de locuri de munca, scaderea influentei politice a acestor tari pentru deciziile importante care se iau in domeniul spatial in Europa etc). Ar fi practic trecerea de la conceptul de ‘geographic return’ pe care il foloseste astazi ESA la conceptul de ‘value for money’ – sperandu-se crearea unui mediu de afaceri mai competitiv si scaderea influentei factorului politic.
Cunoscand pozitia actualului director general ESA care a militat intotdeauna pentru pastrarea agentiei ca entitate independenta si speculand un pic pentru viitor, putem trage concluzia ca UE isi doreste acum un director mai tanar si un altfel de mandat, in sprijinul reformelor care vor fi implementate.
In finalul acestui scurt articol, ca o paralela peste timp, anuntul oficial din 2002 cu numirea lui Jean Jacques Dordain in functia de director general ESA:
http://www.esa.int/About_Us/Industry/Mr_Jean-Jacques_Dordain_to_be_Director_General_of_ESA
Credit ESA