Maven (Mars Atmosphere and Volatile EvolutioN), satelitul lansat de NASA pe 18 noiembrie 2013, este asteptat sa ajunga la destinatie (duminica 21 septembrie in SUA, luni 22 septembrie in Romania) dupa o calatorie de 10 luni si 711 milioane de km.
Manevra de insertie orbitala va incepe luni noapte la ora 01:50 GMT si va dura 33 de minute. Cand motoarele sale vor frana pentru captura martiana, Maven se va afla la 380 km deasupra polului nord al planetei.

Daca totul va decurge cum trebuie, satelitul va intra intr-o traiectorie cu perioada orbitala de 35 de ore. Dupa stabilizare, va urma asa numita “commissioning phase” intinsa pe durata a sase saptamani, o perioada cand instrumentele stiintifice de la bord vor fi pornite si pregatite, cand se vor face o serie de teste si cand vor avea loc manevrele finale (sase programate in acest moment) care il vor aduce pe Maven intr-o orbita 150 km x 6300 km x 75 de grade inclinatie si cu perioada de 4.5 ore. In cazul unui scenariu nominal primele data stiintifice ar urma sa fie culese pe 8 noiembrie.

Pe timpul MOI (Mars Orbit Insertion) satelitul se va afla in grija inginerilor de la Lockheed Martin Space Systems din Colorado, insa datorita criticalitatii, dar si a altor considerente practice (spre exemplu distanta actuala de la Pamant la Marte face ca semnalul de la satelit sa ajunga la statiile de sol cu o intarziere de 12 minute)  manevra in sine va fi automata, comenziile fiind deja incarcate la bord.
Totusi, pe toata durata evenimentului Maven va fi in vizibilitatea statiilor de sol, comunicand cu ele cu ajutorul antenelor LGA, omnidirectionale.

Space Alliance va prelua in direct transmisia video a NASA pe pagina Live Event:
http://www.spacealliance.ro/live

Maven este un satelit cu dimensiunile 2.3 m x 2.3 m x 2 m si o greutate de 2.4 tone. Dou treimi din aceasta greutate se datoreaza combustibilului incarcat la bord. Maven este echipat cu doua panouri solare a caror anvergura ajunge la 11.4 m si care pot genera intre 1150 W si 1700 W, in functie de pozitia in orbita. Excesul de energie poate fi inmagazinat in doua baterii Li-Ion cu capacitatea de 55 Ah.

Instrumentatia stiintifica, grupata in 3 segmente, cantareste 65 de kg:

1. Particles and Field (P&F) Package
-Solar Wind Electron Analyzer (SWEA)
-Solar Wind Ion Analyzer (SWIA)
-SupraThermal And Thermal Ion Composition (STATIC)
-Solar Energetic Particle (SEP)
-Langmuir Probe and Waves (LPW)
-Magnetometer (MAG)

2. Remote Sensing (RS) Package
-Imaging Ultraviolet Spectrometer (IUVS)

3. Neutral Gas and Ion Mass Spectrometer (NGIMS) Package

Maven va fi insotit peste cateva zile de satelitul Indiei Mangalyaan, care ar trebui sa se inscrie si el intr-o orbita stabila in jurul planetei rosii. Traiectoria lui Mangalyaan, ca si manevra finala de insertie sunt insa mult diferite de cele ale satelitului american, asa dupa cum vom explica la momentul respectiv.

La mijlocul lunii octombrie, cele doua sonde, dar si vechii sateliti aflati deja acolo (Mars Express al lui ESA, respectiv Mars Odyssey si Mars Reconnaissance Orbiter al lui NASA)  vor trebui sa faca fata de pe orbita unui eveniment astronomic de anvergura – trecerea cometei C/2013 A1 Siding Spring in apropierea planetei Marte. Exista o doza de risc in acest eveniment (deocamdata evaluat de expertii americani la nivelul 2 pe o scala de la 1 la 4), pentru ca fragmentele ce insotesc nucleul cometei calatoresc la viteze de 56-60Km/s putand actiona ca un proiectil asupra oricarui satelit. Mai mult, instrumentele de la bordul lui Mangalyaan vor trebui sa fie ferite de contaminare cu metanul sau hidrogenul ce se afla in coada cometei.

Pana atunci insa, speram ca ambii sateliti vor fi inscrisi cu succes in traiectorii stabile in jurul lui Martie si ca galeria exploratorilor se va mari cu inca doua nume, in interesul stiintei.

Credit NASA/Lockheed Martin