Miercuri 3 decembrie, baza spatiala din Tanegashima a fost gazda unei noi lansari pentru programul spatial japonez. In prim plan noua misiune de explorare a asteroizilor, Hayabusa 2 incarcata la bordul veteranei rachete H2A.
Alaturi de ea au mai fost trimisi in spatiu satelitii Procyon , Despatch si Shin-en 2.
Lansarea ar fi trebui sa aiba loc la sfarsitul lunii octombrie, insa a fost amanata succesiv din cauza predictiilor meteo nefavorabile si a unor verificari de ultim moment pe care au trebui sa le faca inginerii.
Procyon, acronim de la Proximate Object Close flyby with Optical Navigation, este tot un experiment JAXA pentru studiul asteroizilor. De forma unui cub si cantarind 59 de kg, Procyon are in dotare patru panouri solare si va trebui sa realizeze mai multe teste: manevre orbitale cu ajutorul unui nou sistem electric de propulsie, apropierea de asteroid folosind un sistem optic, comunicatie eficienta la mare distanta sau tehnici de navigatie de tip Delta Dor.
Shin-en 2 este construit de universitatea Kagoshima, masoara 490 × 490 × 475 mm si cantareste 15 kg. Calatorind intr.-o orbita heliocentrica, el va testa noi tehnici de comunicatie pentru sateliti de clasa nano dincolo de orbita Pamantului.
In sfarsit, Despatch (acronim pentru Deep Space Amateur Troubadour’s Challenge) este, asa cum sugereaza si numele, doar un pasager simbolic al acestui zbor. Vorbim de fapt de o sculptura de 32 de kg realizata de universitatea de arte Tama cu ajutorul unei imprimante 3d. Ea face parte din programul Artsat (Art and satellite project).
In interior este montata o antenna omni-directionala, alimentata de o baterie si care emite pe frecventa 435 MHz. Autonomia proiectului este limitata la o saptamana.
Hayabusa 2 este noua misiune japoneza de explorare a asteroizilor si, asa cum spune si numele, o continuare a lui Hayabusa 1.
Hayabusa 1 a fost lansata pe 9 mai 2003 de la baza spatiala Kagoshima la bordul unei rachete MV5.
Misiunea sa a fost investigarea asteroidul Itokawa (identificator 25143 sau 1998 SF36 mai tarziu redenumit dupa Hideo Itokawa parintele programului spatial japonez).
Scenariul era unul ambitios si presupunea trimiterea satelitului spre micul asteroid (540 x 270 x270 m), intalnirea, apropierea de acesta, coborarea unui mic lander, prelevarea de probe si apoi inscrierea pe o traiectorie care ar urma sa il aduca inapoi pe Pamant impreuna cu acestea.
Hayabusa nu ar fi fost primul satelit care s-ar fi apropiat de un asteroid - si alti sateliti au explorat suprafetele unor asteroizi cum ar fi Galileo lansat in 1989 (care a investigat asteroizii 951 Gaspra si 243 Ida) si Near lansat in 1996 care a studiat asteroizii 433 Eros si 253 Mathilde) dar ar fi fost pentru prima data cand fragmente din solul acestora s-ar putea reintoarce pe Pamant.
Din pacate Hayabusa a fost urmarita de ghinion si a trebuit sa traverseze succesiv mai multe probleme de natura tehnica.
In final nu s-a reusit decat colectarea catorva particule de praf de la suprafata asteroidului. Totusi, in mod miraculous, in ciuda situatiei grele in care se afla satelitul, s-a putut recupera capsula care le continea (in iunie 2010). Mai multe detalii despre Hayabusa 1 in articolul nostru din 2010:
Capsula satelitului japonez Hayabusa a revenit pe Pamant
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201006160341
Speram ca Hayabusa 2, care beneficiaza de experienta primei misiuni va fi mult mai reusita. Vom reveni cu amanunte in partea a doua a articolului nostrum.
Credit JAXA