Satelitul romanesc Goliat a reintrat astazi 2 ianuarie si s-a dezintegrat, resturile sale arzand in atmosfera Pamantului. Goliat a orbitat astfel planeta timp de 1054 de zile cu viteza balistica de pana la 7.5 km/s si a inconjurat-o de peste 15000 de ori.
Goliat a fost lansat in zborul de test al rachetei europene Vega pe 13 februarie 2012 impreuna cu alti opt sateliti si face parte din categoria Cubesat (nano-sateliti).
Rata de succes a misiunilor lansate in zborul VV01 a fost destul de redusa (aproximativ 50%), insa un contraexemplu, in sensul bun, este Cubesat-ul maghiar MaSat 1, in continuare operational.
Din acest lot satelitii Xatcobeo si PW SAT au reintrat deja, astfel ca Goliat este al treilea care paraseste orbita terestra. In imaginile de mai jos evolutia inaltimii apogeului si perigeului din luna decembrie pana astazi:
Misiunea sa a fost calculata initial pentru minim 6 luni, insa din cauza proiectarii gresite satelitul a fost inoperabil inca de la inceput si a fost pierdut dupa doar cateva zile.
Pe scurt, vina a fost atribuita in exclusivitate radiatiilor din spatiul cosmic (satelitul a fost proiectat pentru o orbita mai joasa insa Vega a fost lansata de ESA intr-o orbita mai inalta), insa in practica, problemele satelitului Goliat au fost mult mai complexe (montarea a doar doua roti volante adica imposibilitatea unei stabilizari triaxiale, senzor GPS de uz comun – neoperational pentru un satelit, limitari ale sistemului de comunicatie etc).
In dimineata zilei de 18 februarie statia de sol de la Magurele a raportat o scurta sesiune de telemetrie de cateva minute (ramasa si singura dealtfel).
Desi la momentul respectiv nu am comentat, acum, la sfarsit de misiune, pentru consemnarea istoriei insa, trebuie sa spunem ca exista dubii si in privinta corectitudinii datelor colectate cu aceasta ocazie. Antena romaneasca a urmarit la acel moment obiectul cu numarul 9 din zborul lui Vega (Unicubesat), in timp ce Goliat fusese al patrulea lansat.
Cum toti cei noua sateliti zburau insa in formatie stransa si avand in vedere aparatura simpla folosita pentru comunicatie, cel mai probabil echipa de control, aflata la prima experienta de acest fel, a fost indusa in eroare.
Daca trebuie sa tragem linie, ce ramane asadar dupa Goliat?
Aceasta a fost prima misiune spatiala romaneasca. Ea a costat statul roman aproape jumatate de milion de euro si a fost in principal o incercare de pornire a unei industrii spatiale locale, de manifestare a interesului Romaniei (la acea data aspiranta la statutul de membru ESA) pentru domeniul spatial si nu in ultimul rand de influentare a factorului politic pentru investitii in acest domeniu.
Partial aceste obiective au fost indeplinite: Romania este astazi parte in programele derulate de Agentia Spatiala Europeana, statul roman investeste anual pentru aplicatii spatiale peste 30 de milioane de euro, au fost create cateva centre tehnologice, companii straine au inceput sa deruleze activitati in tara.
Din punct de vedere stiintific insa misiunea a fost nereusita, rata de colectare a datelor fiind practic zero. Din punct de vedere tehnic castigul este deasemenea unul modest, neavand o platforma functionala la dispozitie, echipa nu a avut practic sansa sa se confrunte cu problemele reale din spatiu si sa se experimenteze.
Din pacate, pana la aceasta data, proiectul Goliat nu a beneficiat de nici un raport tehnic oficial care sa evalueze ce a fost bine si ce se poate imbunatati pe viitor. Au existat fireste rapoartele financiare, insa ele nu sunt suficiente pentru a avea o imagine corecta a proiectului.
Industria spatiala este un domeniu de top si cu o viziune pe termen lung si o administrare corecta se poate dovedi extrem de profitabila pentru economia unei tari (rate de castig de 10:1 nefiind ceva nefiresc pentru tarile cu traditie in spatiu).
Pe de alta parte, data fiind complexitatea problemelor tehnice, ea nu este la indemana oricui, iar banii nu sunt suficienti pentru a asigura rezultate. In acest domeniu resursa umana este cel mai important atu (poate cel mai bun exemplu pe care putem sa il dam in acest context, pastrand proportiile evident, este problema pe care o are industria spatiala rusa in acest moment dupa pierderea constanta de specialisti din ultimii 20 de ani).
Din pacate, pentru o tara ca Romania resursa umana este foarte limitata, iar acoperirea acestui gol nu este o misiune usoara pentru coordonatorul programului spatial national ROSA, cu atat mai mult cu cat astfel de specialisti se formeaza in decursul multor ani.
Prezentarea misiunilor din zborul VV01
http://www.spacealliance.ro/goliat/cubesats.html
Vizitati sectiunea Space Alliance dedicata nano-satelitului Goliat
http://spacealliance.ro/goliat/
Articole tehnice despre Goliat:
Goliat-prezentarea sistemului de comunicatie
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120210143458
Goliat-prezentarea sistemului ‘power/thermal’
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120211160124
Goliat-prezentarea experimentelor stiintifice
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120212134839
Goliat-prezentarea sistemului de control al stabilitatii (partea 1)
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120214100006
Goliat-prezentarea sistemului de control al stabilitatii (partea 2)
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120222090038
Primul satelit romanesc a fost lansat cu succes in spatiu
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120213072333
Peste 72 de ore si 40 de orbite complete ale Pamantului, dar Goliat ramane in continuare tacut
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120216061127
Echipa de la Rosa anunta primul contact de sol cu satelitul Goliat
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120218125827
O luna de la lansarea primului satelit romanesc, Goliat
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120315070505
Misiunea primului satelit romanesc la final-satelitul este declarat pierdut
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120622051640
Copyright Space Alliance