Asa cum era planificat, vineri, cargoul spatial Dragon a ajuns la ISS, acolo unde era asteptat de echipajul misiunii 43. Samantha Cristoforetti a fost cea care a manevrat bratul robotic al statiei, capturand la 10:55 GMT cargoul care fusese ghidat cu ajutorul senzorilor laser de navigatie la 10 m sub statie.
Cateva ore mai tarziu, la 13:29 GMT, Dragon a fost mutat intr-unul din porturile de acces ale modulului american Harmony.
Dragon are incarcate 2.2 tone de echipamente tehnice, dar si ceva mai putin obisnuit pentru o misiune in spatiu: o masina de cafea produsa de firma italiana Lavazza.
Intre cele 2.2 tone de echipamente de care aminteam mai devreme se regasesc si cativa sateliti Cubesat., care vor fi lansate de la bordul ISS in zilele urmatoare.
Este vorba de constelatia Flock 1e, ce include 14 sateliti, A3R (Arkyd-3-Reflight) si Centennial 1. Doar ultima din lista este o misiune noua, primele doua sunt doar continuare a unor misiuni mai vechi ce fusesera pierdute la lansare, in explozia din octombrie 2014 al lui Antares 130 (Flock 1d cu 26 de sateliti, respectiv A3-Arkyd-3).
Centennial-1 este un Cubesat 1U construit de Air Force Research Laboratory si compania de consultanta in management Booz Allen Hamilton Inc., care a sarabatorit de curand 100 de ani de activitate.
Din pacate, desi misiunea CRS 6 este un succes in totalitate, nu acelasi lucru il putem spune despre experimentul SpaceX de recuperare a treptei intai a lui Falcon 9.
Desi, in comparatie cu precedenta incercare din ianuarie, aterizarea a parut mai aproape de ce se dorea, pe ultimele momente s-a pierdut controlul, iar treapta intai s-a prabusit pe platforma, explodand.
Speculand un pic, pentru ca nu avem toate informatiile la indemana, este posibil sa fie nevoie de o regandire a modului cum se face aterizarea (posibil o marire a trenului de aterizare pentru a creste suprafata de contact, poate o regandire a algoritmului de zbor pentru ultimele momente - cu o stabilizare la inaltime mica deasupra platformei inainte de coborare, poate chiar o regandire a platformei si a sistemelor de control).
Trebuie sa intelegem ca dificultatile vin tocmai din specificul acestor aterizari, care au loc pe o platforma in largul marii, unde in mod normal vantul bate cu putere si isi schimba directia foarte repede.
Suprafata aerodinamica mare, dar si centrul de greutate mult deasupra trenului de aterizare sunt elemente suplimentare de instabilitate si creeaza probleme calculatorului de bord care controleaza coborarea.
De altfel, la sol, si nu in largul marii, deci in conditii meteo optime, inginerii SpaceX au reusit deja sa aterizeze la punct fix.
SpaceX lanseaza al saselea cargo Dragon
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150415131829
Credit SpaceX