Joi 30 aprilie a marcat incheierea misiunii Messenger, de explorare a planetei Mercur, dupa mai bine de 4 ani (mai exact 1504 zile) si dupa 4104 orbite executate.

Messenger (MErcury Surface, Space ENvironment, GEochemistry and Ranging) trebuia sa fie a doua sonda care sa ajunga in apropierea lui Mercur (dupa Mariner 10 in 1975) si prima care sa orbiteze planeta. Inaintea lui doar 45% din suprafata fusese observata.

Dotat cu 7 instrumente stiintifice: MASCS (Mercury Atmospheric and Surface Composition Spectrometer), XRS (X-ray Spectrometer), MLA (Mercury Laser Altimeter), EPPS (Energetic Particle and Plasma Spectrometer), GRNS (Gamma-Ray and Neutron Spectrometer), MDIS (the Mercury Dual Imaging System) si RS (Radio Science experiments), Messenger a determinat cu precizie compozitia suprafetei lui Mercur, a realizat o harta a campului magnetic local, a investigat trecutul geologic al planetei, a confirmat prezenta apei in stare solida in apropierea polilor in ciuda apropierii de Soare, a masurat fenomenul de libratie al lui Mercur, a studiat atmosfera si a cautat prezenta apei sau a altor substante volatile in apropierea polilor cu o influenta directa in stabilirea acestui mediu rerefiat.
 

Sonda Messenger a fost lansata pe 3 august 2004, ora 06:15 UTC, la bordul unei rachete Delta 2 de la complexul 17B al bazei spatiale din Cape Canaveral.
Zborul lui Messenger spre Mercur a fost unul foarte complicat, intins pe durata a 6.6 ani si a inclus o serie de manevre orbitale (DSM-deep space maneuvers si TCM-trajectory correction maneuvers). Dupa modelul inaugurat cu Mariner 10, inginerii au folosit tehnica gravitatii asistate, printr-o serie de treceri in apropierea Pamantului, a lui Venus si a lui Mercur, pentru a suplini uriasul delta-v de care era nevoie pentru un transfer de la Pamant la Mercur.

Pe 18 martie 2011, dupa o franare puternica (MOI-Mercury orbit insertion maneuver), Messenger intra intr-o orbita stabila in jurul planetei.
Pentru a evita stresul termic Messenger a folosit o orbita eliptica inalta in jurul lui Mercur (15193 km x 200 km x 82.5 grade inclinatie si cu o perioada orbitala de aproximativ 12 ore), o orbita care expunea doar pentru scurt timp electronica de la bord si in aceeasi masura asigura o observatie de aproape a suprafetei planetei.
Aceasta orbita nu era stabila si avea nevoie de corectii periodice, fara de care perturbatiile externe (in special gravitatia solara) ar fi modificat altitudinea perigeului (facand satelitul sa se indeparteze progresiv de suprafata planetei si pe cale de consecinta facand dificile observatiile), ar fi avut influenta asupra inclinatiei orbitale dar si a punctului subsatelit al perigeului (situat in mod normal la latitudinea locala 60 de grade nord, in apropierea craterului Caloris).

Desi durata de viata proiectata a fost initial de un an, satelitul a functionat peste asteptari (fie ca vorbim de oamenii de stiinta carora le-a livrat imagini de mare rezolutie ale planetei si o harta completa a suprafetei sau de ingineri care atunci cand au construit platforma satelitului nu se asteptau probabil ca ea sa reziste atat de bine), astfel ca NASA a prelungit succesiv operarea sa.

Am asistat la o lupta pentru supravieturie in care prim planul a fost tinut de mica echipa de operatiuni de la Applied Physics Laboratory al universitatii Johns Hopkins, cea care a coordonat activitatile zilnice ale satelitului.
Pe parcursul lui 2014 si in primele luni ale lui 2015, de fiecare data cand altitudinea minima a orbitei a scazut, inginerii de la centrul de control au comandat manevre orbitale (asa numitele OCM sau Orbit Correction Maneuvers) pentru a evita impactul cu suprafata planetei Mercur.

Dupa ce combustibilul de la bord s-a epuizat, inginerii au folosit agentul presurizant din rezervoare, si chiar daca performantele manevrelor au scazut dramatic s-a reusit prelungirea vietii satelitului cu aproximativ o luna.
In final inevitabilul s-a produs, rezervoarele de la bord s-au golit complet, iar manevrele de mentinere a altitudinii au fost imposibil de continuat.
Ziua finala a lui Messenger a fost 30 aprilie 2015, operatiunile spatiale fiind sustinute de doua statii DSN ale NASA: Madrid si Goldstone.
Ultima imagine, realizata deasupra craterului Jokai, a fost preluata de statia din Madrid, dupa care, telemetria a fost comutata pe statia Goldstone si s-a trecut la pregatirea satelitului pentru impact.

 
Sonda americana a iesit din vizibilitatea statiei si s-a prabusit la 19:26 GMT, undeva la 54.4 grade latitudine nordica si 210.1 grade longitudine estica, in apropierea craterului Janacek. Impactul cu suprafata, la viteza de 3.9 km/s a produs un crater estimat de oamenii de stiinta la 16 m in diametru.
 

Resturile micului satelit vor ramane pentru eternitate pe Mercur ca o marturie a unei pagini de istorie unice pentru umanitate, dar poate cine stie, asa cum a fost cazul misiunilor lunare, vor fi observate intr-o zi de alte misiuni spatiale care vor ajunge acolo.
Pentru moment lista nu este insa foarte ofertanta: exista o singura misiune care ar trebui sa ii succeada lui Messenger in explorarea lui Mercur, Bepi-Colombo, misiunea construita in parteneriat de ESA si JAXA.
Dezvoltarea lui Bepi-Colombo, cu obiective inca si mai ambitioase decat Messenger, ridica insa dificultati tehnice majore, care au dus la amanari succesive, astfel incat astazi data de lansare a ajuns undeva in 2017.

Arhiva articolelor despre Messenger:

De la Pamant la Mercur- sonda spatiala Messenger scrie istorie- partea 1
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110328065552
De la Pamant la Mercur- sonda spatiala Messenger scrie istorie- partea 2
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110411032104
De la Pamant la Mercur- sonda spatiala Messenger scrie istorie- partea 3
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110421020913
De la Pamant la Mercur- sonda spatiala Messenger scrie istorie- partea 4
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110428094023
De la Pamant la Mercur- sonda spatiala Messenger scrie istorie- partea 5
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110504012210
De la Pamant la Mercur- sonda spatiala Messenger scrie istorie- partea 6
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110628082708
Messenger incheie un an de observatii pe orbita lui Mercur
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120329063649
Messenger incheie al doilea an pe orbita lui Mercur, reusind sa cartografieze complet planeta
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130311083924
De la Pamant la Mercur - partea 9. Messenger, la o luna de finalul misiunii
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150224120424
De la Pamant la Mercur - partea 10. Messenger depaseste 4000 de orbite in jurul lui Mercur si mai castiga o luna de operare
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150405151727

model virtual Mercur
http://www.spacealliance.ro/plugin/planets.aspx?planet=mercury

Credit NASA/ESA/JAXA