Deep Space Climate Observatory sau pe scurt DSCOVR a ajuns la destinatie, punctul Lagrange L1 al sistemului Soare-Pamant/Luna, dupa o calatorie de 4 luni.
DSCOVR a fost lansat de la Cape Canaveral de racheta Falcon 9 a celor de la SpaceX pe 11 februarie 2015, a efectuat o serie de manevre post lansare, iar in perioada urmatoare va fi supus unor teste amanuntite inainte de a intra definitiv in operare.
Instrumentele stiintifice de la bord vor fi atent verificate si pregatite pentru culegerea de date, in timp ce satelitul va fi plasat intr-o orbita Halo in jurul lui L1, un punct situat la aproximativ 1.5 milioane de km de Pamant. NOAA, proprietarul satelitului, spera sa foloseasca aceasta platforma, unul dintre putinii sateliti meteo aflati dincolo de orbita Pamantului si primul satelit de acest fel al organizatiei americane, pentru minim 5 ani de acum incolo, completand masuratorile lui Wind (lansat pe 1 noiembrie 1994, un satelit stabilizat prin rotatie si plasat deasemenea intr-o orbita Halo), SOHO (Solar and Heliospheric Observatory, lansat pe 2 decembrie 1995) si ACE (Advanced Composition Explorer), astazi in al 18-lea an de existenta.
In acest context trebuie sa reamintim ca primul satelit NASA ce a orbitat acest punct din spatiu a fost ISEE3, lansat in 1978 si reactivat de curand de un grup privat.
http://spacecraftforall.com/live
Punctele Lagrange au inceput sa fie folosite de misiunile spatiale datorita proprietatilor sale : sunt relativ accesibile lansarilor de pe Pamant (cu un delta-v de transfer la limita de jos a traiectorilor deep-space), orbitele satelitilor plasati acolo sunt cvasi-stabile (perturbatii orbitale mai mici deci consum de combustibil mai scazut), climatul extern este favorabil (conditii fizice aproape constante), lipsa influentei Pamantului (fie ca vorbim de gravitatie, camp magnetic sau radiatia reflectata de suprafata planetei), posibilitatea de operare fara intrerupere (eclipse solare putine sau deloc) etc.
Din punct de vedere matematic pot fi definite 5 puncte Lagrange pentru orice sistem de corpuri: 3 dintre ele sunt considerate stabile, in timp ce celelalte 2 sunt instabile. O prezentare detaliata in articolele noastre mai vechi:
Determination of Lagrange Points
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200903060441
De la telescoapele terestre la cele spatiale- astronomie in infrarosu si nu numai
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111108094042
Alegerea punctului cel mai favorabil depinde desigur de tipul misiunii spatiale (misiunile meteo sau de alertare sunt favorizate de L1, in timp ce L2 este mai potrivit misiunilor astronomice).
In ultimul timp, datorita proprietatilor lor naturale pe care le aminteam mai devreme, importanta punctelor Lagrange pentru misiunile spatiale ale viitorului a crescut pe masura ce si complexitatea acestora a crescut. Astazi ele sunt luate in calcul pentru acces mai facil la planeta Marte si asteroizi, in perspectiva unor misiuni interplanetare cu echipaj uman, pentru construirea unor statii spatiale dincolo de orbita Pamantului, ca punct de tranzit pentru cargouri spatiale sau pentru coordonarea unor sisteme tehnice ce vor fi amplasate pe Luna.
Credit NASA/NOAA