Agentia spatiala indiana ISRO pare hotarata sa continue revolutia pe care a produs-o anul trecut in domeniul spatial, cand, la prima incercare si cu o misiune cu buget foarte mic, a reusit sa ajunga la Marte, o tinta pe care doar SUA, Europa si Rusia o atinsesera anterior (si acest lucru cu bugete substantial mai mari).
Succesul lui Mangalyaan, satelitul indian la Marte, nu este intamplator ci vine in urma unui plan de dezvoltare pe termen lung pe care ISRO l-a implementat si care acum a inceput sa isi arate rezultatele: lansatoare proiectate si construite in tara, dezvoltarea de capacitati industriale locale (capabile sa produca componente calitative la preturi competitive) sau cooperarea in proiecte internationale.
Dar mai presus de toate, sustinerea unui sistem de educatie performant (capabil sa furnizeze forta de munca necesara, in continua crestere) si a unui mecanism ce ulterior permite dezvoltarea profesionala prin crearea de locuri de munca atractive (care dincolo de salarizarea de baza vin la pachet cu multe alte avantaje pentru angajat).
Managementul ISRO a venit cu un concept foarte interesant: o agentie guvernamentala care este in acelasi timp actor pe piata comerciala, vanzand servicii si produse, si reusind in acest fel sa isi auto-finanteze o parte din cheltuielile din programele de cercetare.
Totul nu ar fi fost insa posibil fara sprijin politic, dar se pare ca guvernul si politicienii indieni au inteles foarte bine situatia si importanta (nu numai economica ci si geo-politica) a domeniului spatial, pentru ca
India a reusit o lovitura de imagine, trecand, la figurat vorbind, in fata competitorului sau regional China, ambele tari fiind aspirante la statutul de noi super-puteri.
Acest sprijin politic se vede cel mai bine in evolutia bugetului pe care ISRO l-a avut la dispozitie in ultimii ani, si care este in permanenta crestere, in buna masura o reflectie a unei tari in plina expansiune economica. Cresterea capabilitatilor tehnice si financiare le-a permis managerilor de la ISRO sa se uite si mai departe, la ceea ce se va intampla in urmatoarea decada: misiuni cu echipaj uman pe orbita Pamantului si dincolo de ea, dar si noi misiuni interplanetare.
In acest context trebuie sa spunem ca India are in vedere o re-editare a misiunii Mangalyaan la Marte, una de explorare a unui asteroid si chiar o misiune spre Venus, de care aminteam la inceputul articolului.
Pentru aceasta din urma ISRO va avea sprijinul NASA, inginerii indieni si americani urmand sa coopereze in special pe partea de observatii stiintifice. Desi la Venus au ajuns 40 de sateliti pana acum, ei apartin doar celor trei agentii spatiale mari: NASA, ESA si Roskosmos.
Misiunea indiana spre Venus va copia in mare parte platforma cu care ISRO ne-a obisnuit in cazul lui Chandrayaan si Mangalyaan: o platforma mica, stabilizata triaxial, cu componente care si-au dovedit fiabilitatea; plus o parte de instrumentatie stiintifica cu capabilitati tehnice medii si costuri reduse; o lansare la bordul unei rachete indigene (PSLV sau eventual GSLV).
Articole mai vechi despre programul spatial indian:
Lansarea satelitului indian Chandrayaan1
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907061211
Mangalyaan, satelitul care trebuie sa duca India pe Marte –partea 1
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130410124913
Mangalyaan, satelitul care trebuie sa duca India pe Marte – partea 2
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130414042935
Mangalyaan, satelitul care trebuie sa duca India pe Marte – partea 3
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131106065240
Mangalyaan, satelitul care trebuie sa duca India pe Marte - partea 4
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140505093927
Mangalyaan, satelitul care trebuie sa duca India pe Marte - partea 5 - India la mai putin de o luna de planeta rosie
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140902020721
Mangalyaan (partea 6). India la momentul adevarului
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140923144201
Mangalyaan (partea 7). Marte prin ochii indienilor
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141003103858
Credit ISRO