Joi noapte, 13 august, la ora 02:03 GMT, cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko a incheiat inca unul din ciclurile sale in jurul Soarelui, depasind punctul periheliu al traiectoriei pe care o executa in spatiu.

67P/C-G zboara astazi intr-o traiectorie cu perioada orbitala de 2398 zile terrestre (aproximativ 6.5 ani), care a adus-o acum, in august 2015, la 186 de milioane de km de Soare. Orbita lui 67P/C-G este o elipsa cu excentricitatea de 0.64, 5.6829 AU (850,150,000 km) x 1.2432 AU (185,980,000 km) x 7.04 grade inclinatie, insa caracteristicile sale nu au fost aceleasi mereu.

Descoperita in 1969 de Klim Ivanovych Churyumov si Svetlana Ivanovna Gerasimenko cometa isi are originea in centura de asteroizi Kuiper. Se estimeaza ca pana in anul 1840 67P/C-G se deplasa pana la 4 AU de Soare. Intersectia cu Jupiter in acel an a schimbat dramatic orbita pana la 3 AU, apoi in prima parte a secolului 20 aceasta valoare a scazut progresiv. O alta trecere in apropierea planetei Jupiter in anul 1959, a schimbat si mai mult traiectoria, mutand periheliul de la 2.7 AU la 1.3 AU, atat cat este si in prezent.

Nucleul lui 67P/C-G este un corp de dimensiuni mici: doar cativa km lungime, volum de 21.4 km3, cu suprafata neregulata, compus din doi lobi inegali (2.5 km x 2.5 km x 2.0 km si respectiv 4.1 km x 3.2 km x 1.3 km) ce prezinta cratere dar si zone mai inalte (in total 19 regiuni distincte au fost catalogate de oamenii de stiinta). Densitatea medie este de 0.47 g/cm3 (aproape de 12 ori mai mica de cea a Pamantului 5.51 g/cm3), iar temperatura oscileaza in mod normal intre -93 grade Celsius si -43 grade Celsius. Totusi, la apropierea de Soare, lipsa atmosferei face ca temperatura sa creasca in anumite zone expuse direct radiatiei solare, pana la 80 de grade Celsius.
Nucleul lui 67P/C-G, cum aminteam mai devreme, un corp solid, executa o rotatie completa in jurul axei sale, la fiecare 12 ore. Gravitatia (de ordinul a 10e-4 m/s2) este practic de 100.000 de ori mai mica decat pe Pamant, facand orice obiect foarte greu de fixat la suprafata.

67P/C-G este prima din cele 8 comete vizitate pana in prezent de care am reusit sa ne apropiem la o distanta mai mica de 100 km fata de suprafata, inscriind un satelit intr-o traiectorie stabila jurul sau si plasand un robot la suprafata, iar din aceasta perspectiva, misiunea europeana Rosetta/Philae, indiferent de ce se va intampla mai departe, a ramas deja in manualele de istorie.

Explorarea cometelor a inceput in anul 1985 cand misiunea ICE a reusit sa treaca la circa 7800 km de Giacobini–Zinner. Alte 7 comete au fost studiate de atunci: Halley, Grigg–Skjellerup, Borrelly, Wild 2, Tempel 1, Hartley 2 si in sfarsit 67P/C-G. Accidental, de la distante mai mici sau mari, am mai avut ocazia sa realizam observatii si cu alte comete, spre exemplu, anul trecut, in octombrie, cand C/2013 A1 a trecut la circa 130.000 km de planeta Marte, in jurul careia orbiteaza mai multe misiuni spatiale americane si europene, instrumentele de la bordul acestor sateliti au fost folosite intens pentru masuratori ale cometei.
Primul contact cu suprafata unei comete a avut loc in 2005 cand misiunea americana Deep Impact a reusit sa trimita din apropiere o proba, observand in amanunt impactul acesteia cu cometa.

Revenind la satelitul Rosetta si la robotul Philae, ei au insotit cometa 67P/C-G in periplul sau in jurul Soarelui, unul de pe orbita, iar celalalt de la suprafata.
La sfarsitul lunii iulie, camera OSIRIS de la bordul lui Rosetta, surprindea imagini spectaculoase cu jeturi puternice ce se puteau observa iesind din nucleu. Particule de praf si gaze au fost ejectate pentru aproximativ 40 de minute, la o viteza de peste 10 m/s, apoi totul s-a oprit la fel de brusc precum a inceput.

Ulterior, ca o masura de precautie, inginerii au comandat sistemului de control al lui Rosetta sa mute satelitul (la acea data aproape de suprafata pentru a facilita comunicatia cu robotul Philae) pe o orbita mai inalta.

Cu doar o zi inainte de periheliu, pe 12 august, activitatea cometei, intensificata in apropierea Soarelui, a dus la recidivarea acestui fenomen. De aceasta data imaginile au fost surprinse de la 330 km distanta.

Harta jeturilor observate la suprafata cometei

Desi acum incepem sa ne indepartam de Soare, multe alte investigatii stiintifice urmeaza sa fie facute si sa speram ca ele vor clarifica o parte din incertitudinile cu privire la natura cometelor.
Din aceasta perspectiva, comitetul programului stiintific al ESA a anuntat ca bugetul misiunii (finantat initial doar pana in decembrie 2015) a fost suplimentat pentru a permite extinderea misiunii pana in septembrie 2016. Cel mai probabil, ultima faza a misiunii va include observatii de la distanta mica si chiar deorbitarea satelitului printr-un impact controlat la suprafata.

Din pacate, daca Rosetta functioneaza fara probleme, nu acelasi lucru se poate spune si despre robotul Philae. Plasat pe cometa in luna noiembrie din 2014, el ramasese fara energie electrica la scurta vreme. Pe 13 iunie, o data cu apropierea de Soare si iluminarea regiunii in care se gaseste, el se trezise din aceasta lunga hibernare, provocand entuziasm in randul oamenilor de stiinta si lasand impresia ca in perioada care va urma va reusi sa furnizeze date importante de la suprafata.
Nu a fost insa asa, au mai existat doar ferestre de comunicatie sporadice, ultimul semnal receptionat datand din 9 iulie, dupa care robotul, in ciuda eforturilor facute de ingineri (incluzand aici manevrele orbitale ale lui Rosetta pe care le aminteam mai devreme si care au adus satelitul aproape de nucleu, tocmai in speranta de a prelua chiar si un semnal mai slab), a ramas tacut.
Chiar si asa, misiunea lui Philae nu este inca terminata, in aceste 12 luni de operare suplimentara pe care echipa de ingineri ai ESA le-a castigat, putand aparea multe surprize.

Articole mai vechi despre Rosetta :

Satelitul european Rosetta pregatit pentru insertia in orbita finala
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200910271136
Rosetta a intalnit asteroidul Lutetia
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201007110707
Rosetta suna inapoi acasa
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140122062335
Rosetta ajunge la destinatie
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140805142601
Prima orbitare a nucleului unei comete
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140807135020
Philae s-a trezit la viata
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150614100109
Modelul virtual al satelitului pe pagina Space Alliance:
http://www.spacealliance.ro/plugin/3dsat.aspx
Galerie de imagini Rosetta
http://spacealliance.ro/media/rosetta/

Rosetta pe website-ul ESA:

Galerie de imagini Rosetta
http://sci.esa.int/multimedia-gallery/30913-multimedia-archive/?t=1012
Model 3d al cometei 67P/C-G
http://imagearchives.esac.esa.int/index.php?/page/navcam_3d_models
Comet viewer
http://sci.esa.int/comet-viewer/
Rosetta timeline
http://sci.esa.int/where_is_rosetta/

Credit ESA