Arianespace va incerca inca o data, maine dimineata, la ora 04:04 GMT, lansarea sondei spatiale Lisa Pathfinder. Lansarea, de la baza Arianespace din Kourou, Guiana Franceza, trebuia sa aiba loc pe 2 decembrie 2015, insa a fost amanata din cauza unor probleme de ultim moment la lansator.
Prefatam acest important eveniment pentru istoria spatiala, printr-un scurt articol, urmand sa revenim cu mai multe detalii ulterior.
Ca si Planck, Herschel sau Gaia, misiuni pe care Agentia Spatiala Europeana ESA le-a operat in ultimii ani, Lisa Pathfinder este un satelit la limita tehnologiei de care dispune omenirea astazi. Desi doar un precursor (pentru testarea in conditiile reale din spatiu) al viitoarei misiuni LISA (astazi preconizata pentru 2034), Lisa Pathfinder este cu siguranta un unicat, ceva ce nu s-a mai incercat pana acum in industria spatiala. Pentru a intelege complexitatea proiectului trebuie sa spunem ca pentru dezvoltarea sa a fost nevoie de colaborarea intre ESA si NASA si de un intreg consortiu de companii europene si americane, cu un cost de cateva sute de milioane de euro, neobisnuit pentru un satelit care a fost proiectat pentru doar 6 luni de operare.
Conceputa initial sub denumirea de ELITE (European LISA Technology Experiment) in anul 1998, misiunea a devenit in anii 2000 SMART2 (Small Mission for Advanced Research in Technology) implicand o participare a tuturor centrelor de cercetare majore din Europa si America, precum si a principalilor actori industriali de profil. Ulterior numele s-a schimbat din nou in Lisa Pathfinder primind aprobare din partea ESA si trecand de la faza de concept la cea de constructie abia in 2004 cu o data de lansare initiala in 2008. Dificultatile tehnologice la care faceam referire mai devreme au amanat insa aceasta lansare, asa dupa cum se poate vedea, pentru 7 ani.
Ideea acestui proiect porneste de la primele postulate ale lui Albert Einstein cu privire la teoria relativitatii generale, ce trateaza influenta gravitationala asupra sistemelor de reprezentare in spatiu-timp produsa de prezenta materiei.
Pentru o intelegere a complexitatii principiilor ce stau la baza acestui experiment este recomandata studierea amanuntita a documentatiei cu privire la fizica fundamentala a particulelor.
Ca o explicatie simplificata pentru cititori, conform ipotezelor actuale, gravitatia nu este doar o forta introdusa de o masa asupra corpurilor inconjuratoare, ci o unda, generand valuri ce distorsioneaza insasi reprezentarea sistemului de coordonate dinamic 3d. Obiectul care produce unda gravitationala curbeaza spatiul si timpul sistemului local.
Lisa Pathfinder are ca scop demonstrarea capabilitatilor de izolare si masurare a undelor gravitationale pe o orbita Halo (500.000 km x 800.000 km) centrata in punctul de echilibru gravitational L1 al sistemului Soare-Pamant/Luna (situat la 1.500.000km de Pamant) si este, dupa cum aminteam, precursorul misiunii eLISA (Evoloved Laser Ineterferometer Space Antenna), ce se va constitui intr-o formatie de sateliti zburand la distante foarte mari cu scopul de a analiza aceste fenomene in detaliu in punctul Lagrange L3 al aceluiasi sistem de referinta.
Revenind la zborul VV06, trebuie sa spunem ca el este cel mai complex de pana acum al lui Vega, fiind intins pe durata a 1 ora si 45 de minute, o separare asteptata intr-o traiectorie cu caracteristicile 207 km x 1540 km x 5.96 grade inclinatie si incluzand 3 activari ale treptei superioare de propulsie AVUM.
Aceasta are la baza un motor ucrainean de tip RD 869 produs de firma Yuzhnoye Design Bureau, acolo unde au fost de altfel si ingrijorarile inginerilor Arianespace care au produs amanarea de ieri, la care faceam referire la inceputul articolului. Dupa conflictul din Ucraina, intreaga industrie spatiala a tarii a fost pusa sub embargou de catre Rusia, sistandu-se complet alimentarea cu componente si blocandu-se in buna masura productia si angajamentele contractuale.
Pe termen lung dependenta de motorul RD 869 este vazuta ca o vulnerabilitate de ESA, mai ales dupa experienta din proiectul Alcantara Cyclone Space, cand Europa a ramas fara lansator pentru cei 50 de sateliti Cubesat QB50. Luand in considerare aceste lucruri ESA ia in calcul acum sa dezvolte un propulsor echivalent la nivel european.
Deocamdata incheiem acest articol aici, urmand sa revenim cu mai multe detalii in episoadele urmatoare.
Si ca o fericita coincidenta, cum ieri a fost ziua nationala a Romaniei, uram mult succes micii comunitati romanesti din proiectul Lisa-Pathfinder, care suntem siguri, va avea o noapte intensa la bordul acestui avanpost al stiintei.
Credit ESA