Joi 17 decembrie, Europa a trimis pe orbita doi noi sateliti pentru constelatia sa de navigatie Galileo. Lansarea a avut loc ca si pana acum de la baza spatiala Kourou din Guiana Franceza si a folosit o racheta ruseasca Soyuz STB, operata in cooperare de personal rus si european.
Soyuz STB, o versiune a lui Soyuz 2 1b, adaptata lansarilor din apropierea Ecuatorului, face parte din colaborarea spatiala ruso-europeana, acoperind segmentul lansatoarelor medii, intre Ariane 5 (clasa mare) si Vega (clasa mica), acolo unde Arianespace era descoperita.
Zborul VS13, asa cum spune si numele, al treisprezecelea pentru Soyuz din Kourou, a decurs conform planului, fara nici un fel de amanari fata de ce se programase initial. Soyuz a plecat de pe rampa la ora 11:51 GMT si a plasat intr-o orbita MEO dupa 3 ore si 48 de minute, o noua pereche de sateliti Galileo.
Injectia orbitala a fost corect realizata, separarea si desfacerea panourilor solare deasemenea, astfel ca putem vorbi despre un nou succes pentru programul Galileo.
Cel putin pentru lansare pentru ca cei doi sateliti se vor afla zilele acestea in asa numita faza LEOP (Launch and Early Operation Phase), fiind coordonati de o echipa mixta CNES/ESA, apoi vor fi transferati centrului spatial Galileo din apropierea Munchenului pentru activitati de rutina.
Practic, cu exceptia primilor doi sateliti experimentali Giove A si B, care au fost lansati individuali din Baikonur, toti ceilalti sateliti Galileo au fost lansati in perechi de cate doi, din Guiana Franceza.
Acest lucru urmeaza sa se schimbe din 2016, cand, odata cu intrarea in scena a lansatorului Ariane ES, programul Galileo va intra intr-o faza accelerata, cu cate patru sateliti incarcati in fiecare zbor. Se va depasi astfel chiar si recordul ultimelor 15 luni cand nu mai putin de 4 lansari au fost efectuate si 8 sateliti au fost transportati pe orbita Pamantului – un efort industrial si de logistica fara precedent pana acum pentru industria spatiala din Europa.
Eliminand cei doi sateliti experimentali, putem spune ca Galileo are in acest moment 12 sateliti lansati (4 din primul segment al proiectului IOV si 8 din segmentul doi FOC) si ca incearca sa recupereze terenul lasat liber in ultimii ani in fata competitorilor sai. Dintre acesti 12 sateliti insa, nu toti sunt operationali.
In primul rand vorbim despre cei doi sateliti pierduti in urma zborului gresit al lui Soyuz din august 2014. Atunci, datorita unor probleme tehnice aparute pe parcursul zborului, modulul auxiliar de propulsie Fregat (in versiunea sa MT, asa cum este folosit pe Soyuz STB) a lasat satelitii GSAT201 si GSAT202 in orbite gresite (atat cu excentricitate mare cat si cu inclinatie orbitala mult diferita). Din pacate satelitii Galileo au capacitate de manevrare redusa, sistemul lor de propulsie (bazat pe patru motoare mici de 1N si doar 72 kg de combustibil) fiind proiectat doar pentru corectii de traiectorie mici, in planul orbital si nicidecum pentru manevre ample pentru schimbarea planului orbital. Astfel ca, in conditiile date, inginerii au facut ce s-a putut, incercand sa scada pe cat posibil excentricitatea orbitei.
Satelitii, care zboara astazi in traiectorii 17187 km x 26010 km x 50 grade, nu au fost in cele din urma integrati in segmentul spatial al sistemului Galileo (desi teoretic acest lucru ar fi fost posibil prin modificarea segmentului de sol, costurile ar fi depasit cu mult beneficiile). Ei vor fi insa folositi pentru realizarea, de pe orbita a unor experimente extinse cu privire la Teoria Generala a Relativitatii, asa cum s-a mai facut in 1976 prin lansarea Gravity Probe A, insa de aceata data mult mai precis si pe o durata de timp mult mai mare.
Practic variatiile de timp masurate la diferite puncte in spatiu vor arata in mai buna masura ceea ce Einstein prezicea la inceputul secolului 20: timpul se scurge mai incet in apropierea unui corp masiv.
Apoi trebuie sa aducem in discutie si unul din satelitii IOV, GSAT104 care a suferit o defectiune pe orbita in mai 2014.
Cum se incadreaza insa Galileo in contextul international GNSS? Fara a intra in amanunte, pe scurt un tabel edificator pentru situatia curenta de dezvoltare a principalelor sisteme de navigatie prin satelit.
Articole mai vechi despre sistemul Galileo:
Sistemul european de navigatie Galileo la inceput de drum
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110919050423
Primii 2 sateliti Galileo IOV au fost lansati
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111021065718
ESA pregateste o noua lansare Galileo
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120910145156
Doi noi sateliti Galileo pe rampa de lansare
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140820141801
Cei doi sateliti Galileo, lansati recent, au fost stabilizati
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140831021807
Doi noi sateliti se alatura constelatiei europene de navigatie Galileo
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150911140747
Credit ESA/Arianespace