Dark Matter Particle Explorer sau pe scurt DAMPE, prima dintr-o serie de 5 misiuni stiintifice anuntate de Beijing, in asa numitul program Strategic Pioneer Research Program in Space Science , a fost lansat cu succes joi, 17 decembrie.
Satelitul, a fost transportat pe orbita (una SSO cu altitudinea de 500 km si inclinatia de 97.4 grade) de o racheta CZ-2D, fiind asteptat sa opereze pentru minim 3 ani. Tot evenimentul a avut loc la baza spatiala Jiuquan, in nord-vestul Chinei.

In timpul weekendului 18-20 decembrie s-a reusit stabilirea unei comunicatii constante cu satelitul, confirmandu-se ca sistemele functioneaza corect dupa lansare. Va urma o perioada de teste intense, apoi instrumentatia stiintifica va fi pusa la lucru.
Contrar secretomaniei cu care isi trateaza cele mai multe din misiunile spatiale, de aceasta data, poate si din perspectiva faptului ca discutam despre un satelit stiintific, autoritatile chineze au incercat o mini campanie de promovare a proiectului.

DAMPE, in chineza redenuimit Wukong, aluzie la o legenda din folclorul chinez,  a fost construit de CAS (Chinese Academy of Sciences), este o platforma paralelipipedica ce cantareste in jur de 2 tone si are montate 2 panouri solare, fiecare compus din doua segmente.
 

Discutam despre un telescop foarte sensibil pentru detectia undelor gamma, a electronilor si fotonilor (in segmentul energetic 5 GeV – 10 TeV), dar si a radiatiei cosmice (cu energii cuprinse intre 100 GeV – 100 TeV). Gratie rezolutiei foarte bune a masuratorilor, mult superioara oricarui alt instrument de care dispune China la bordul satelitiilor sai, oamenii de stiinta de la Beijing spera sa identifice posibile semnaturi ale prezentei materiei intunecate.
Cinci instrumente sunt montate la bordul observatorului chinez DAMPE, la o parte din ele contribuind si oameni de stiinta din mai multe universitati din Occident:
-BGO calorimeter,
-neutron detector and
-payload data management system
-plastic scintillation hodoscope array
-Si-Pin array

 
Intr-o incercare de repozitionare in domeniul stiintific, China va oferi acces la o parte din date cercetatorilor din alte tari, care isi vor putea completa studiile pe baza datelor venite de la DAMPE.

Telescopul chinez ar trebui sa continue investigatiile satelitilor Explorer 11 (primul observator Gamma-ray, lansat in 1961), OSO-3, OSO-7, SAS-2, COS-B, HETE-2 ,Compton Gamma Ray Observatory, Swift, Chandra, Fermi Space Telescope, Alpha Magnetic Spectrometer de la bordul lui ISS sau Integral (INTErnational Gamma-Ray Astrophysics Laboratory), aceasta din urma misiune europeana lansata in 2002 si in continuare activa (de altfel unul dintre cele mai prolifice proiecte europene).

Credit CNSA