Joi 28 februarie am asistat la ultima lansare spatiala a anului 2015. Ea a apartinut Chinei si s-a realizat de la baza Xichang din sud-vestul tarii.
O racheta CZ 3B/G2 a transportat intr-o orbita GTO (de transfer geostationar), cu caracteristicile 200 km x 35800 km x 23 de grade inclinatie, satelitul Gaofen 4. In zilele urmatoare el va fi manevrat catre orbita GEO, folosind sistemul de motoare instalat la bord.
Gaofen 4, al patrulea satelit din programul Gaofen (cu Gaofen 1 lansat in aprilie 2013, Gaofen 2 lansat in august 2014, Gaofen 8 lansat in iunie 2015 si Gaofen 9 lansat in septembrie 2015) , este o platforma de 4.6 tone echipata cu aparatura optica in domeniul vizibil dar si infrarosu. In mod neconventional, el va opera pentru aproximativ 8 ani, cat este durata de viata proiectata, direct dintr-o orbita GEO si nu dintr-una LEO.
Asa cum era de asteptat, distanta foarte mare de Pamant ii va scadea rezolutia (in domeniul vizibil undeva la 50 m, iar in domeniul infrarosu undeva la 400 m), insa, in contrapartida ii va oferi o acoperire foarte larga, cu o arie scanata de 7000 km x 7000 km si scene individuale de 400 km x 400 km.
Se obtine astfel o supraveghere continua, in timp real a regiunii Asia-Pacific, dar si mai departe, din Golful Persic pana in Australia.
Din ce in ce mai activa in domeniul politicii si diplomatiei internationale, China este extrem de interesata in special de regiunile adiacente din Pacific, unde interesele sale intra in conflict cu cele americane.
Gratie caracteristicilor sale, acesta satelit, ar putea fi folosit, in buna masura si in aplicatii de natura militara, spre exemplu la monitorizarea miscarilor navale ale SUA din apropierea Chinei.
Si pentru ca aceasta a fost ultima misiune spatiala a anului, trebuie sa punctam si ca din punct de vedere statistic, China a reusit in 2015, sa intreaca, simbolic, SUA, in privinta numarului de zboruri reusite.
Mai jos, un tabel cu lansarile celor doua tari. SUA, s-a clasat, ca si pana acum, cu cele 20 de lansari ale sale, pe pozitia a doua dupa Rusia. China a realizat 19 zboruri si vine pe pozitia a treia din acest punct de vedere. Numai ca din cele 20 de lansari americane doua nu au reusit, in timp ce toate cele 19 lansari chineze au fost de succes.
Aceasta este doar statistica, iar ea nu include spre exemplu zborurile suborbital sau testele. In realitate, asa cum se poate observa in imaginea alaturata, desi a crescut foarte mult in ultimii ani, o data cu ambitiile guvernului de la Beijing, programul spatial chinez mai are mult pana sa egaleze programul american (daca ne referim la complexitate, diversitate, chiar si la bugetul industriei spatiale).
Credit CNSA