Luna ianuarie a anului 2016 s-a incheiat cat se poate de sugestiv pentru evolutia industriei spatiale la nivel global: dupa lansari ale rachetelor chineze, americane, indiene si europene, sfarsitul lunii a adus la zbor si racheta ruseasca Proton M.
Astfel, practic fiecare mare actor realizeaza cate o lansare inca din prima luna a anului.

Revenind la Proton, trebuie spus ca ea a fost de aceasta data echipata cu modulul suplimentar de propulsie Breeze M. Lansata din Baikonur pe data de 29 ianuarie, misiunea, deservita prin aripa comerciala a lui Khrunichev, compania ILS, a avut drept client gigantul european Eutelsat.
Intins pe durata a 9 ore si 12 minute, cu 5 manevre ale treptei superioare, zborul s-a terminat cu injectarea incarcaturii intr-o orbita de transfer GTO (35696 km x 4444 km x 12.18 grade inclinatie).

Eutelsat 9B, caci acesta este numele noului satelit plasat pe orbita, va avea o durata de viata de minim 15 ani. O platforma din clasa Eurostar 3000, construita de EADS Astrium (astazi Airbus Defence and Space), satelitul cantareste 5.1 tone si va fi plasat la pozitia orbitala 9 grade est, de unde va acoperi intregul continent european. 66 de transpondere in banda Ku constituie piesa de rezistenta a satelitului, insa Eutelsat 9B are montat la bord si un echipament special de comunicatie, parte a viitorului program european EDRS. Botezat EDRS A, pentru a face clar o separare de marketing fata de platforma principala, chiar daca nu vorbim despre un satelit de sine statator, noul echipament marcheaza debutul operational al programului European Data Relay Satellite.
 

EDRS, popularizat sub denumirea de SpaceDataHighway, este un parteneriat public-privat intre ESA si Airbus cotat pana acum la 500 de milioane de euro, pentru crearea unui sistem de relee spatiale, cu ajutorul carora sa poata fi gestionate in timp real volume mari de date. El este in principal destinat preluarii de date de la satelitii aflati pe orbita si care nu au vizibilitate directa cu statiile de sol. In acest fel se poate asigura o comunicatie permanenta cu satelitii si sunt eliminatii timpii morti (un aspect vital pentru situatiile de urgenta).
EDRS nu este un unicat pe plan mondial, SUA si Rusia dispun de astfel de sisteme de mult timp, folosindu-le in special pentru aplicatii militare.
Tehnologia de comunicatie, folosind raze laser a fost deja testata cu succes in trecut prin descarcarea de date intre satelitii Sentinel 1 si Alphasat. Tot cei doi sateliti Copernicus, Sentinel 1 si 2 vor fi principalii clienti ai lui EDRS A in momentul in care el va intra in functiune. Pe viitor insa satelitii de spionaj dar si dronele folosite in teatrele de lupta sau Statia Spatiala Internationala ISS, vor intra pe aceasta lista.
Alte doua echipamente similare, botezate EDRS B si respectiv C, vor fi lansate in anii urmatori, urmand ca la momentul cand sistemul va deveni operational aproximativ 50 TB de date sa fie transmise catre Pamant in fiecare zi. Vitezele de comunicatie vor fi de pana la 1.8 Gbps pentru transmisiile laser si de pana la 600 Mbps pentru cele normale RF.

Credit Airbus/ESA/ILS