Vom discuta in acest articol despre o lansare care a avut loc in urma cu cateva saptamani, de altfel prima a lui 2016. Mai precis pe 15 ianuarie cand o racheta chineza a deschis activitatile spatiale ale anului (asa cum s-a mai intamplat in trecut, spre exemplu in 2010 sau in 2012).

CZ 3B a plecat de pe rampa bazei din Xichang si a plasat pasagerul Belintersat 1 intr-o orbita de transfer GTO. De acolo el a inceput sa execute, inca din primele zile, o serie de manevre pentru circularizarea traiectoriei si scaderea inclinatiei orbitale. Odata atins planul geostationar, s-a trecut la manevrele de mutare a satelitului la pozitia de lucru, 51.5 grade longitudine estica, de acolo de unde el se va afla in serviciu pana in anul 2031.
Intre timp, Belintersat 1 a ajuns deja la destinatie si isi va incepe activitatea in scurt timp.

Vorbim despre o platforma de 5.2 tone de tip DFH-4 construita de China Academy of Space Technology, pe care s-au montat 38 de tranpondere in banda C (20) si Ku (18), construite de Thales Alenia Space France. Ele vor fi folosite pentru distribuirea de programe TV si radio, dar si pentru conexiuni la internet sau transmisii de date speciale.
Din cele 38 de transpondere 10 sunt la momentul actual deja rezervate (2 de catre guvernul din Belarus si 8 de catre companii chineze), urmand ca restul sa fie contractate catre alti operatori telecom.
Asa cum se intampla in multe cazuri de acest fel, cand capacitatea unui satelit este impartita intre mai multe entitati, transponderele ‘chineze’ au fost re-marketate sub denumirea Chinasat 15.

Constructia lui Belintersat 1 a fost finantata printr-o linie de credit deschisa de guvernul din Minsk la banca Export-Import Bank a Chinei. De cativa ani, China a trecut de la statutul de importator de tehnologie spatiala la cel de exportator, si a preluat modelul american, facand mai facil accesul clientilor straini la contracte cu companiile chineze prin livrarea ‘la cheie’ a solutiilor sale. Solutii care includ nu doar proiectarea, constructia si plasarea pe orbita a satelitiilor, ci inclusiv finantarea  prin linii de credit speciale, cu garantii guvernamentale, a acestor contracte. Cu atat mai mult cu cat o mare parte din acesti clienti provin din tari emergente pentru care alocarea de sute de milioane de euro pentru un satelit este un efort substantial. China joaca insa inteligent, anticipand evolutiile viitoare si sustinand eforturile de dezvoltare ale acestor tari; prin furnizarea de tehnologie de top reuseste sa isi marcheze prezenta in piete noi care mai devreme sau mai tarziu vor cauta si alte produse comerciale chineze, astfel ca economia Chinei are numai de castigat pe termen lung.

Belarusul, care tocmai a infiintat National System of Satellite Communication and Broadcast, o companie de stat care va gestiona dezvoltarea sectorului telecom al tarii, nu este o exceptie si face, prin plasarea pe orbita a primului sau satelit geostationar, un pas important inainte, intrand direct, de la un nivel tehnologic scazut, la liga selecta a tarilor care detin o platforma de comunicatie spatiala de ultima generatie.

Cateva cuvinte despre Belarus.
Belarusul a iesit oficial din Uniunea Sovietica in iulie 1990 cand si-a declarat independenta, moment in care era una din cele mai industrializate republici sovietice. Recesiunea economica resimtita ulterior de intregul bloc estic a fost depasita cel mai rapid de Minsk in contextul comunitatii CSI, insa tara nu a reusit niciodata sa scape de accentele dictatoriale, fiind condusa si in prezent de regimul lui Alexander Lukashenko.
Belarus are o suprafata de 207595 km patrati, ceva mai mica decat Romania, ceea ce, la o populatie de 9.5 milioane de locuitori, se traduce intr-o densitate medie de 45.8 locuitori la km patrat.
Produsul intern brut estimat la nivel 2016 se ridica la 66.3 miliarde de dolari adica pe cap de locuitor undeva la 7000 de dolari (un pic mai mic fata de cei 10000 de dolari pe cap de locuitor inregistrati de Romania la un PIB de 203 miliarde de dolari). Totul in conditiile in care Belarus nu este una din republicile petrolifere ale CSI, ci dimpotriva, depinde in mare masura pentru sustinerea industriei sale de resursele importate din Rusia.
Niste cifre care ne pun totusi pe ganduri avand in vedere ca cele doua tari nu sufera comparatie din punct de vedere al contextului politic si economic in care evolueaza: una este membra EU avand deschidere la piata vestica, in timp ce cealalta se afla sub influenta rusa si din cauza relatiilor tensionate cu Occidentul, are relatii comerciale limitate cu lumea vestica.
In final ramane o intrebare esentiala: pe cand si un satelit de telecomunicatie romanesc si cat de departe suntem cu adevarat de Belarus, o tara pe care de multe ori o privim cu superioritate si ironie?

Articole mai vechi:

Nigeria lanseaza cu ajutorul Chinei satelitul de telecomunicatie Nigcomsat 1R
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111222043548

Primul satelit al Republicii Democrate Laos
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151123145908

Romania evalueaza posibilitatea construirii a doi noi sateliti
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150723142353

Credit CNSA/Belintersat
http://en.belintersat.com/