Ieri seara, 25 aprilie 2016, misiunea VS14 a rachetei Soyuz in Guiana Franceza a reusit in sfarsit sa paraseasca Pamantul, dupa trei incercari de lansare esuate. Primele doua datorita vremii foarte rele din Kourou, iar cea de a treia din cauza unei anomalii de ultim moment constate de ingineri (unul din senzorii inertiali ai treptei a treia, care de altfel a si fost inlocuit foarte rapid).
Daca incercarea de ieri ar fi fost abandonata, o alta incercare ar mai fi fost posibila astazi, insa aceasta ar fi fost chiar ultima pe lista pentru ca o data incarcata cu combustibil, racheta Soyuz are o fereastra de 72 de ore pentru a zbura. Daca acest lucru nu se intampla inginerii trebuie sa descarce complet combustibilul din rezervoare si sa inlocuiasca anumite piese pe sistemul de distributie. O procedura complexa care tine racheta la sol pentru minim 30 de zile.
Din fericire totul a putut fi rezolvat la timp. Vremea a tinut cu Soyuz ieri, pentru ca norii s-au mai risipit, vantul a scazut si astfel, la 21:02 GMT, racheta a putut sa se desprinda de pe rampa complexului ELS.
VS14 a fost un zbor complex, pentru ca pe langa satelitul principal, radarul european Sentinel 1B, la bord s-au mai aflat 4 sateliti: satelitul experimental francez Microscope si 3 nano-sateliti de tip Cubesat: E-St@ar 2, Oufti 1 si AAUSAT-4. Au fost practic 3 traiectorii diferite pe care Soyuz a trebuit sa le execute in acest zbor si de aici si timpul lung (peste 4 ore) si secventa de 5 activari pentru modulul de propulsie Fregat.
Sentinel 1B a fost transferat dupa doar 23 de minute int-o orbita SSO cu altitudinea de 686 km. A urmat o perioada de parking orbital pentru Fregat, apoi a doua activare a sa care a crescut excentricitatea orbitei pentru a pregati transferarea celor trei nano-sateliti (la T0+2 ore si 48 de minute) intr-o traiectorie 453 km x 665 km. Inca doua activari ale propulsiei de pe Fregat au circularizat din nou orbita la o altitudine de 711 km inainte de separarea satelitului Microscope intr-o orbita SSO (la T0 + 4 ore).
In sfarsit, cea de a cincea manevra a lui Fregat a fost doar una de deorbitare, modulul de propulsie traversand atmosfera si cazand undeva in Oceanul Atlantic.
Cine au fost insa pasagerii acestui zbor ?
Pentru inceput cei trei sateliti Cubesat. Toti trei au fost selectati de Agentia Spatiala Europeana in programul sau ‘Fly your satellite!’, o initiativa prin care ESA sponsorizeaza realizarea si lansarea unor nano-sateliti educationali europeni.
AAUSAT 4 (Aalborg University Satellite) a fost construit, asa cum spune si numele, de universitatea Aalborg din Danemarca. Un Cubesat 1U, el va testa un receptor AIS (Automated Identification System) construit de studenti pentru identificarea traficului maritim.
Oufti-1 (Orbital Utility For Telecommunications / Technology Innovations 1), un satelit belgian construit la universitatea din Liege, trebuia sa zboare inca din 2012, alaturi de Cubesatul romanesc Goliat, insa a pierdut locul la lansare pe ultima suta de metri.
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907061939
e-st@r 2 (Educational SaTellite @ politecnico di toRino) este continuarea misiunii e-st@r ce fusese lansata in acelasi zbor de debut al rachetei Vega de care aminteam mai devreme.
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201004130456
In ciuda unor probleme tehnice, e-st@r a reusit sa transmita intermitent date pentru aproximativ 10 luni, fiind printre cei cativa sateliti operationali in acel zbor.
http://spacealliance.ro/goliat/cubesats.html
Microscope este un satelit construit de Agentia Spatiala Franceza, CNES, insa intr-o colaborare internationala extinsa: ESA, CNRS, DLR, ONERA, INSU, OCA sau ZARM.
Este o platforma Myriade, cu greutate de 303 kg, de forma paralelipipedica si cu dimensiunile de 1.4 m x 1 m x 1.5 m. Dotata cu doua panouri solare ce furnizeaza minim 192 W, plaforma este stabilizata prin rotatie. Durata de viata este de minim 2 ani, cu o posibila extensie de inca un an.
De fapt o retestare in spatiu, in conditii de microgravitate, a principiului echivalentei care sta la baza teoriei generale a relativitatii. O reconstructie, mult mai complexa a experimentului efectuat in secolul 17 de Galileo Galilei in turnul din Pisa care a demonstrat ca masa gravitationala si cea inertiala sunt echivalente, masuratorile efectuate de Microscope vor fi ferite de posibilele interferente terestre si vor putea atinge o precizie de 10E-15 care va dovedi daca teoria generala a relativitatii se mentine sau este incalcata la scala foarte mica, asa cum cele mai noi ipoteze stiintifice prezic.
Instrumentul principal, T-SAGE, este simplu ca principiu de functionare, insa complex din punct de vedere al realizarii ingineresti: doi cilindrii din materiale diferite, unul din Ti, celalalt dintr-un aliaj de Rh, sunt montati concentric si mentinuti in pozitie fixa in camp electrostatic in interiorul a doua accelerometre. Daca teoria se confirma cele doua mase de proba vor fi supuse exact acelorasi acceeleratii, in caz contrar masuratorile vor devia usor. Si probabil vom avea o revolutie a fizicii, asa cum o intelegem noi astazi.
Despre Sentinel 1B, satelitul principal al acestui zbor, intr-un alt articol separat.
Arhiva de articole despre programul European Copernicus:
Copernicus - partea 1
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140407012328
Copernicus - partea 2 - primul exercitiu deasupra Romaniei
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140503022644
Copernicus - partea 3 - Sentinel 2A
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150622223941
Copernicus (partea 4). Lansarea satelitului Sentinel 3A
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160217133753
Credit ESA
GO/NOGO roll call