Compania rusa Kosmotras este in acest moment in imposibilitatea de a-si onora obligatiile contractuale fata de clientii sai care doresc lansari la bordul rachetelor Dnepr. Reamintim ca ultima lansare a rachetei a avut loc acum mai bine de un an (pasager fiind satelitul sud-coreean KOMPSat 3).

In pofida situatiei incerte care se prefigura in viitor, managerii rusi de la Kosmotras au continuat sa semneze contracte pentru viitoare lansari Dnepr, dand asigurari ca lucrurile se vor remedia. Pretul bun si timpul aparent scurt de asteptare au atras atentia clientilor; printre ei companiile comerciale Iridium (SUA) si Hisdesat (Spania), insa si agentiile spatiale NASA (SUA) si DLR (Germania).

Contractul cu Iridium era cel mai mare, pentru ca el viza lansarea unei bune parti a urmatoarei generatii de sateliti ai operatorului american (72 de platforme Iridium NEXT), era urmat de cel pentru misiunea Grace Follow On (o continuare a colaborarii de succes Grace intre NASA si DLR) si in sfarsit de cel pentru lansarea satelitului spaniol PAZ (un satelit militar de tip radar).

Intre acesti sateliti principali fusesera strecurati, in urma unui contract de colaborare semnat cu proiectul QB50, si cativa nano-sateliti ai constelatiei Cubesat europene. Reamintim ca satelitii QB50 trebuiau lansati initial de racheta ucraineana Cyclone 4, insa esecul proiectului Alcantara fortase managementul QB50 sa caute alternative. Asa cum aminteam in articolele noastre anterioare, 40 din sateliti au fost transferati pentru un zbor la bordul cargoului rus Progress si pentru o lansare ulterioara de pe ISS, insa ceilalti, care aveau nevoie o orbita mai inalta decat se putea obtine de pe ISS au fost mutati la bordul rachetei Dnepr.
Aceeasi care de fapt, realizase si lansarea primilor doi sateliti ai constelatiei QB50, precursorii QB50P1 si QB50P2.
Iata insa ca decizia europenilor se dovedeste inca o data decuplata de la realitatiile geopolitice ale momentului si in final gresita. Ce s-a intamplat insa?

Dnepr este o racheta construita dupa 1990 in cooperare de industria spatiala a Rusiei si Ucrainei. Clientii sai au venit nu doar din Europa (desi acestia au fost cei mai multi) ci si din Asia, America de Sud si de Nord, si chiar din Africa.

Primul sau zbor avea loc in 1999, pasager fiind un satelit experimental britanic, UoSat 12, construit de SSTL. De atunci racheta a inregistrat o rata de succes foarte buna (96%), 22 de zboruri fiind executate atat din Baikonur (Kazahstan) cat si din Dombarovskiy (Rusia), din care doar unul a esuat.

O fiabilitate asteptata, pentru o racheta simpla, derivata din ICBM-urile razboiului rece. Mai precis din SS-18 Satan, de la care mosteneste cea mai mare parte a arhitecturii, primele doua trepte fiind preluate integral, in timp ce a treia a fost modificata pentru noile scenarii de zbor (lansarea de sateliti si nu lovirea unor tinte la sol).
Vorbim asadar de o racheta in trei trepte, toate pe baza de combustibil lichid UDMH, folosit impreuna cu oxidantul N2O4. O racheta care cantereste 210 tone la lansare si care poate zbura in orbite LEO atat polare (98 de grade) cat si inclinate (64.5 grade). Pana la 3.2 tone pot fi transportate pe orbita.
Dnepr este compusa din 4 motoare RD 263 (treapta 1), 1 motor RD 255 (treapta 2) si respectiv 4 motoare RD 869 (treapta 3).

Problema este ca Dnepr, asa cum aminteam mai devreme, a fost gandita pe timpul URSS, cu realitatile de atunci: din motive economice si politice ea era construita cu subansamble venind de la mai multe companii furnizoare, nu doar din Rusia ci si din alte state ale defunctei URSS. Printre aceste companii si unele ucrainene.

Intre timp realitatile s-au schimbat dramatic, ajungand, asa cum se stie, chiar la un conflict militar in estul Ucrainei. Rusia a trecut la un embargou drastic impotriva industriei ucrainene, inclusiv cea spatiala – cu rezultate dezastruoase pentru aceasta din urma (de altfel acesta a fost si unul din motivele pentru care proiectul Alcantara la care faceam referire la inceputul articolului, a esuat).
Din seria aceasta de masuri face parte si un decret semnat de presedintele Putin anul trecut, care suspenda lansarile rachetelor Dnepr. El poate fi interpretat in diferite feluri:
-ca o lovitura economica data industriei ucrainene
-data fiind natura rachetelor Dnepr, ca o posibila contracarare a reluarii activitatilor ucrainene in domeniul ICBM. Ucraina a renuntat dupa 1990, in urma semnarii acordului START, la flota sa de rachete balistice – o decizie pe care probabil autoritatile de la Kiev o regreta in acest moment, pentru ca ele ar fi putut fi un factor de intimidare in relatia cu Rusia si ar fi contrabalansat relatiile
-ca renuntarea la cooperarea cu un partener care a diminuat progresiv calitatea produselor sale si care pune in pericol intregul produs final (racheta)
Cel mai probabil discutam de cumulul tuturor acestora, in conditiile in care relatiile dintre cele doua tari sunt la un minim istoric. Chiar daca decizia are efecte negative pentru ambele tari, cu siguranta Rusia are alternative, insa pentru Ucraina aceste masuri sunt letale.
Problema este cum influenteaza ea agenda clientilor care au contractat aceste zboruri. In primul rand, Iridium a anuntat deja ca renunta la ideea folosirii rachetei Dnepr si ca va muta lansarile lui Iridium NEXT pe Falcon 9 a celor de la SpaceX.
PAZ, satelitul spaniolilor mai cauta inca un lansator disponibil pentru anul acesta insa data fiind schimbarea de ultim moment, nu va fi simplu sa il gaseasca.
QB50 va trebui sa se decida cat mai repede ce va face cu satelitii pe care ii planificase la lansare cu Dnepr. O varianta este sa ii mute, la fel ca si pe ceilalti, pentru un zbor de pe ISS (cu compromisul unei orbite diferite fata de ceea ce se dorea initial), alta este sa gaseasca un spatiu disponibil la bordul unei alte rachete. PSLV-ul indian este o varianta (ISRO a raspuns intotdeauna favorabil proiectelor de tip Cubesat), Antares o alta varianta, insa de ce nu, pot intra in scena si Soyuz sau Falcon 9.

2016 va aduce lansarea celei de a doua misiuni spatiale romanesti
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160103073429
O noua schimbare de plan pentru proiectul QB50, cu posibil impact si pentru misiunea spatiala romaneasca Robisat
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160303113614