Un zbor pe orbita joasa, insa cu incarcatura mare (cargoul Dragon CRS 9 cantarind 6.6 tone). In acelasi timp o buna ocazie de a mai testa sistemul de aterizare al treptei intai, dar si o oportunitate de a puncta la capitolul imagine, acolo unde increderea scazuse dupa incidentul din luna iunie (reamintim ca atunci, dupa trei aterizari reusite, am avut parte de inca o pierdere). Practic o resetare a statisticii care ridica semne de intrebare cu privire la solutiile constructive adoptate de SpaceX si implicit la fiabilitatea lor pe termen lung. Si aceeasi dilema nerezolvata de peste 50 de ani in domeniul lansatoarelor: reutilizabilitate versus productie de masa.

Revenind la zborul lui CRS 9, trebuie sa spunem ca dupa lansarea propriu zisa el s-a intins pe durata a ceva mai mult de doua zile, timp in care cele 18 motoare Draco de la bord au manevrat pentru a apropia cargoul de ISS, undeva la 400 km deasupra Pamantului.
In sfarsit, pe 20 iulie la 10:56 GMT, bratul robotic canadian captura Dragonul si ceva mai tarziu il manevra pana la modulul Harmony acolo unde a fost dealtfel si fixat.
El va ramane atasat lui ISS pana pe 29 august cand va reveni pe Pamant intr-un zbor controlat cu parasute de franare, urmand sa plonjeze si sa fie recuperat din apa Oceanului Pacific.

CRS 9 a transportat pe orbita 1790 de kg de incarcatura utila: 930 kg in echipamente stiintifice, 370 kg de provizii pentru echipajul ISS, 280 de kg de componente hardware pentru statie si 127 de kg de echipamente destinate iesirilor in spatiu (inclusiv un costum pentru astronauti).
Insa poate cea mai importanta piesa se numeste International Docking Adapter-2, pe scurt IDA-2, un adaptor nou de 467 kg, construit de Boeing si care va mari capacitatea de andocare la ISS, in pregatirea viitoarelor noi cargouri comerciale (printre ele CST-100 Starliner de la Boeing, Dream Chaser de la Sierra Nevada Corporation sau chiar noile Dragon cu echipaj uman).

Insa cel mai important amanunt referitor la acest zbor este cel legat de recuperarea cu succes a treptei intai. De aceasta data nu pe apa ci, asa cum s-a facut anul trecut, la sol, undeva in interiorul complexului Cape Canaveral. O recapitulare pentru viitoarele misiuni Falcon 9 Heavy, atunci cand vom avea parte de aterizari paralele pentru treapta intai.

Vom continua.

Articole mai vechi din seria SpaceX:

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 1)
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160212144100
SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 2)
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160301131417
SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 3). Prima aterizare pe mare
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160410000336
SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 4). Dragon CRS 8 se cupleaza la ISS
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160411221710
SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 5). O noua lansare plus aterizare
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160506145845
SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 6). Mult asteptata rutina
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160531041629
SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 7). Inapoi cu picioarele pe pamant
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160724090204