In urma cu 10 zile a avut loc o lansare extrem de importanta pentru viitorul Europei: de la baza spatiala Kourou din Guiana Franceza, o racheta Ariane 5 in versiunea ES decola avand la bord 4 sateliti ai sistemului european de navigatie Galileo.

Versiunea ES a lansatorului, folosita de 5 ori in trecut pentru ridicarea intr-o orbita LEO (Low Earth Orbit) a cargourilor ATV (respectiv in 2008, 2011, 2012 si 2013), a fost de aceasta data adaptata pentru un scenariu mult mai complex, care nu mai avusese loc pana acum: patru sateliti de 700 kg, neechipati cu motoare de corectie orbitala trebuiau plasati direct intr-o orbita MEO la circa 22000 km deasupra Pamantului. Poate ceva comparabil a fost doar in 1996, la primul zbor Ariane 5 cand s-a incercat lansarea celor patru sateliti ai misiunii Cluster 1, insa asa cum ne amintim acea incercare s-a soldat cu un esec.

VA 233 caci acesta a fost indicativul dat de Arianespace, s-a intins pe durata a 4 ore si 40 de minute (decolare pe timp de zi, la 13:06 GMT, 10:06 in Kourou), fiind nevoie de doua activari a motorului treptei superioare EPS pentru a aduce cei patru sateliti acolo unde trebuia. Prima pereche s-a separat la T0+03:35, urmata de a doua pereche la T0+05:55.
In pofida complexitatii, Ariane 5 a reusit un zbor perfect, inscriind cei patru sateliti intr-o traiectorie 22900 km x 22900 km x 54.57 grade, cu o viteza orbitala de aproximativ 3.6 km/s.
De acolo ei au fost ulterior manevrati pentru a intra in orbita operationala la 23222 km altitudine, in timp ce treapta superioara a rachetei a fost pasivizata pe o traiectorie mai joasa care nu pune in pericol constelatia Galileo.

A fost un dublu succes pentru industria spatiala europeana.
In primul rand pentru ca bifam 75 de lansari reusite succesiv de Ariane 5, lucru care vorbeste de la sine despre fiabilitatea rachetei. Pentru a marca evenimentul, Arianespace a creat o sectiune speciala pe site-ul companiei, sectiune din care citam doar cateva numere ca sa ne facem o idee mai buna: 10 ani de operare, 149 de sateliti lansati, 623 de tone ridicate pe orbita Pamantului.

http://www.arianespace.com/75-successes/

In al doilea rand este prima lansare cvadrupla pentru Galileo, care poate accelera acum pentru a atinge in cel mai scurt timp posibil cei 24 de sateliti necesari pentru acoperirea globala.

Pentru cei mai putin familiarizati trebuie sa spunem ca Galileo este echivalentul european al GPS-ului american, Glonass-ului rusesc si Beidou-ului chinez. Sisteme cu care este de altfel si in concurenta directa. Dintre acestea GPS si Glonass sunt deja sisteme cu acoperire globala, iar Galileo si Beidou sunt in curs de dezvoltare si vor deveni si vor atinge si ele in curand acoperirea globala.
India si Japonia au la randul lor sisteme de navigatie prin satelit, insa acestea sunt (momentan) doar regionale.

Revenind la Galileo trebuie sa spunem ca cei patru sateliti lansati acum, cu numerele 15, 16, 17 si 18 in nomenclatorul constelatiei, vor opera din planul orbital C. A fost a opta lansare Galileo (nepunand la socoteala cele doua platforme Giove care au fost teste ale sistemului) si cum spuneam la inceputul articolului, prima care foloseste Ariane 5. Pana acum toate lansarile au fost facute cu ajutorul lansatorului de clasa medie Soyuz, in perechi de cate doi sateliti.

Din cei 18 sateliti plasati pe orbita pana acum, 4 sunt in configuratia IOV (construiti de fosta companie EADS Astrium, astazi Airbus), iar restul de 14 in configuratia IOC (construiti de compania germana OHB). Practic, de la intrarea in functiune a blocului IOC, in august 2014, Galileo a sustinut in ritm accelerat de dezvoltare, cu o lansare la fiecare 6 luni.
Galileo este construit in 3 planuri orbitale fiecare cu minim 8 sloturi, separate la 45 de grade.

 

Un minim de 24 de sateliti este necesar asadar pentru acoperirea globala, insa la maturitate sistemul va avea minim 30 de sateliti (2 sateliti fiind pastrati ca rezerva in fiecare plan, pentru continuarea serviciului in caz de defectiuni).

Sistemul european de navigatie Galileo isi continua dezvoltarea in ritm alert
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160524115607

Credit ESA/Arianespace