In urma cu o saptamana, pe 22 noiembrie, CNSA (Agentia Spatiala Chineza), lansa de la baza spatiala Xichang al patrulea satelit din seria TL 1 (Tian Lian 1). Acestia sunt sateliti geostationari de telecomunicatie, ce sunt folositi pe post de relee spatiale pentru a prelua si transmite mai departe date ale altor sateliti care nu sunt in vizibilitatea directa a statiilor de sol. Spre exemplu in cazul laboratorului spatial chinez Tiangong 2, se asigura acoperirea continua si continuarea operatiunilor critice cum sunt andocarile, fara restrictii de timp.
SUA, Europa si Rusia folosesc la randul lor astfel de sisteme de ani buni pentru a extinde in spatiu capacitatea segmentului de sol.
Tian Lian 1, un satelit de 2.1 tone, a fost construit de China Academy of Space Technology pe o platform DFH-3, aceeasi care se foloseste la satelitii telecom normali ai tarii. Cum aminteam mai devreme, sistemul Tian Lian 1 are deja 3 sateliti operationali pe orbita: 1A (lansat in 2008 si parcat la 77 de grade est), 1B (lansat in 2011 si parcat la 176 de grade est) si 1C (lansat in 2012 si parcat la 10.7 grade vest).
Noul satelit 1D va avea, la fel ca si predecesorii sai, o durata de viata de 8 ani.
Cateva lucruri si despre lansarea sa: la fel ca si in trecut s-a folosit racheta CZ 3C, scenariul de zbor fiind unul similar zborurilor efectuate de Falcon 9 in SUA (plasarea intr-o orbita GTO super-sincrona 200 km x 42000 km x 17.4 grade). De acolo satelitul va folosi propria propulsie pentru a circulariza orbita si a scadea la zero inclinatia orbitala; orbitele GTO super-sincrone au avantajul ca necesita un consum de energie substantial mai mic decat clasicele GTO pentru a aduce un satelit in GEO.
Cu acest zbor China egaleaza recordul stabilit in anii trecuti, de 19 lansari reusite intr-un an si are sanse bune de a-l depasi, pentru ca in decembrie mai sunt programate alte patru lansari.
Daca agenda se va pastra neschimbata, vom avea parte de o inversare interesanta de clasament la topul industriei spatiale: China si SUA vor bifa cate 23 de lansari in 2016, iar Rusia va trece pe o pozitie inferioara, cu doar 21 de lansari (la mare distanta fata de ce reusise anul trecut, 29 de lansari).
Insa nu este vorba numai de cifre aici. Trebuie si sa amintim ca recent mai multe clase de rachete si-au facut debutul in flota chineza, prefigurand ce se va intampla in anii viitori: ambitia Beijingului de a-si diversifica programul spatial si de a deveni un actor geopolitic global.
Credit CNSA