Ieri dupa masa am avut parte de o noua lansare de la cosmodromul din Baikonur. La ora 14:51 UTC (20:51 in Baikonur) racheta ruseasca Soyuz U decola avand pe post de incarcatura al patrulea cargo de tip Progress MS care trebuia sa alimenteze Statia Spatiala Internationala.

Primul cargou de acest tip fusese folosit de rusi in urma cu aproape un an, in decembrie 2015, iar in luna martie un altul l-a urmat. Ambele fusesera lansate de rachete Soyuz 2-1A.
In iulie, vechea racheta Soyuz U, din care Rusia mai are doar cateva unitati in stoc, revenea la zbor cu cargoul Progress MS03, iar acum iata o noua misiune i-a fost incredintata.
Versiunea modernizata, MS, a cargourilor automatizate Progress are un echivalent in capsulele cu echipaj uman trimise din Baikonur (primul Soyuz MS si-a facut debutul in iulie anul acesta).

Rachetele Soyuz U au intrat in operare in plina epoca sovietica, in 1973, fiind gandite in conformitate cu realitatile acelei epoci: proiectul, o cooperare regionala, folosea componente provenite de la producatori din fostele republici sovietice, cel mai mare contributor extern fiind Ucraina.
Dupa declansarea conflictului din Crimeea, Rusia a declarat un embargou total asupra industriei spatiale ucrainene si in acest context este de inteles intentia ei de a renunta la unitatile Soyuz U si de a trece la Soyuz 2 si Soyuz Fregat. Ultimul incident in care fusese implicata o racheta Soyuz U fusese in august 2011, intr-un zbor tot cu un cargou Progress (de tip M la acea vreme).

Sa revenim insa la Progress MS04. El ar fi trebuit sa fie zborul cu numarul 65 al unui cargo rusesc pentru deservirea ISS.Din cauza intarzierilor misiunilor anterioare, data de lansare a fost modificata din 20 octombrie in 1 decembrie. Scenariul de zbor, care viza o interceptie a lui ISS (astazi intr-o traiectorie 404 km x 419 km) a aratat in felul urmator:

Practic de aceasta data s-a ales varianta unui transfer lung (34 de orbitari ale Pamantului) si nu varianta scurta care permite o andocare la ISS in circa 6 ore. Partial si pentru ca cargourile Progress MS, desi calificate pentru zbor, sunt relativ noi si inginerii doresc colectarea de date in timpul ascensiunii.

Din nefericire, ieri, dupa 382 de secunde in zbor, s-a pierdut legatura cu racheta. Daca ne uitam la tabelul de mai sus, acest lucru corespunde perioadei cand treapta a treia era in plina functionare. Pana atunci aparent datele indicasera o lansare normala. Ultima telemetrie indica o separare prematura intre Progress si treapta a treia, urmata de desfacerea antenelor cargoului dar nu si desfacerea panoruilor sale solare. Masuratorile ulterioare cu ajutor statilor de sol au aratat ca Progress M nu era in orbita dorita.
Ceva mai tarziu, pe langa cele trei zone de impact asteptate (treapta intai, capsula protectoare si trepata a doua) a mai fost raportata o a patra zona – o explozie puternica la cateva zeci de km de orasul Kyzyl din regiunea Tuva. Zona este impadurita si nu foarte populata- deci putin probabil sa se fi produs pagube la sol, mai ales ca Progress s-a distrus la trecerea prin atmosfera si cele mai multe parti au ars.
Autoritatile ruse au izolat locul, insa timpul nefavorabil a impiedicat pana acum sosirea comisiei de ancheta. Insa in orele urmatoare vom avea probabil primele comunicate de presa.
Va urma o ancheta serioasa, asa cum se intampla mereu in cazurile care implica ISS.
Si pentru ca am amintit de ISS, mai jos agenda de zboruri ce fusese programata inaintea acestui incident (cu amendamentul ca datele de lansare cel mai probabil se vor modifica):
09.12.2016 cargoul japonez HTV 6 (JAXA)
22.01.2017 cargoul american CRS 10 (SpaceX)
02.02.2017 cargoul rusesc Progress 66P (Roskosmos)
09.03.2017 cargoul American OA-7 (Orbital)

Cat de important este Progress MS04 in contextul activitatilor de pe ISS?
Cargoul rusesc, cu o masa totala de 7.2 tone, trebuia sa transporte pe orbita 2.4 tone de provizii (oxigen, mancare, apa, noi costume ce urmau sa fie folosite in timpul iesirilor in spatiu de cosmonauti etc.), echipamente tehnice dar si experimente stiintifice.Pierderea sa este o lovitura importanta pentru agenda ISS, insa un pune in pericol in nici un fel expeditia 50.
Cargoul HTV 6 cel care urmeaza sa fie lansat in scurt timp, va suplini partial incarcatura pierduta acum.

Ce a putut cauza insa acest accident? Greu de spus in acest moment ; trebuie sa asteptam finalizarea anchetei oficiale care suntem siguri, va oferi raspunsuri clare la aceasta intrebare.
Cauzele pot fi multiple : de la defecte de productie ale unor senzori sau ale unor componente ale motoarelor, la elemente de ghidaj (avionica are segmente bune realizate in vechile fabrici ucrainene care, asa cum se stie nu exceleaza in ceea ce priveste fiabilitatea), greseli de planificare ale zborului sau chiar sabotaj (tensiunile dintre cele doua tari au atins un nivel record saptamana aceasta in conditiile in care Ucraina a anuntat un test de racheta in apropierea Crimeei).
Oricum, accidentul in sine, desi nu depaseste statistica de pana acum a zborurilor din Baikonur, arunca o umbra de neincredere asupra industriei spatiale ruse si readuce in discutie vechia polemica cu privire la asigurarea calitatii in acest domeniu special.

Credit Roskosmos