Dupa revenirea perfecta de la inceput de ianuarie, incheind o pauza de 3 luni si o perioada de incertitudini ce a urmat accidentului din septembrie, SpaceX pare sa fi revenit la ritmul sau obisnuit.
Urmatoarele lansari sunt insa esentiale pentru compania americana care trebuie sa confirme ca a rezolvat problemele de fiabilitate de care a suferit in 2016 (o alternanta de reusite si de esecuri care pe buna dreptate au ridicat intrebari cu privire la depasirea fazei beta pentru rachetele Falcon).

Deocamdata SpaceX primeste un cec in alb din partea NASA, cea care a autorizat doua zboruri cargo pentru lunile februarie si respectiv martie. Dragon va fi lansat de la hangarul 39A din Cape Canaveral la bordul lui Falcon 9 v1.2, in doua misiuni de deservire a Statiei Spatiale Internationale, ISS: CRS 10 si CRS 11.

Complexul 39A face parte din Kennedy Space Center si a fost folosit in trecut pentru deservirea navetelor spatiale si a rachetelor Saturn 5 din programul Apollo, ultima lansare de acolo petrecandu-se pe 8 iulie 2011, la zborul de retragere al navetei spatiale (Atlantis, STS-135).

Vorbim asadar de capacitati mari de integrare si stocare, practic 5 rachete Falcon 9 putand fi depozitate simultan acolo.
Recent el a fost pus la dispozitie de NASA lui SpaceX pentru a inlocui complexul 40, acolo de unde compania lansa de obicei, dar care a fost distrus in mare masura de explozia din septembrie, atunci cand Falcon 9 s-a dezintegrat impreuna cu satelitul israelian Amos 6.

Cum spuneam, contractele guvernamentale sunt in continuare o prioritate pentru Musk, care a decis sa anuleze pentru moment operatiunile comerciale (in mod normal la rand ar fi fost satelitii Echostar 23 si SES 10, pentru doi clienti privati extreme de importanti ca numar de comenzi plasate, insa zborurile lor au fost amanate pentru mai tarziu).
In acest fel compania din Hawthorne vrea sa concentreze toate resursele pentru a face complexul 39A gata si pentru a putea lansa primul cargo nu mai tarziu de doua saptamani din acest moment.
Aceasta mutare nu este tocmai intamplatoare. Profitabilitatea lui SpaceX a fost pusa deseori sub semnul intrebarii, mai ales ca pana in acest moment reutilizabilitatea treptei intai, cheia intregului program construit de companie, nu a fost demonstrata.

Zborurile comerciale nu au aceeasi ciclicitate ca si cele guvernamentale, care au o agenda mult mai fixa; de aceea planificarea lor implica cheltuieli mai mari pentru SpaceX in calitatea sa de furnizor de servicii de lansare. In plus multe dintre ele au fost contractate cu discounturi majore pentru a atrage noi clienti, dar chiar si asa sunt disparate, cu doar o partiala acoperire a capacitatii rachetei, in timp ce contractele pentru guvernul american au venit intr-un pachet mare si fac uz eficient de intreaga capacitate.
In plus nu trebuie uitata schimbarea politica ce are loc in aceste zile la Washington: Musk, care s-a lovit in trecut de lobby-ul politic dus de concurentii sai directi ULA si Orbital la nivelul decidentilor americani, nu mai vrea sa ramana deoparte si s-a implicat activ in jocul politic alaturi de noua administratie Trump.
Dincolo de foarte buna sa comunicare media si aparenta sa deschidere fata de publicul larg, el ramane un abil om de afaceri, foarte pragmatic in deciziile pe care le ia. Un marketing agresiv si spectaculos, dar pragmatic in acelasi timp, care nu lasa sa se intrevada mai mult decat e nevoie/se doreste a fi comunicat la un moment dat.

Si pentru ca tot am vorbit de concurenta, trebuie sa spunem ca si Orbital se pregateste de lansarea unui cargou Cygnus (cel cu indicativul OA 7) in luna martie. Un zbor amanat din luna decembrie si care se va petrece nu la bordul rachetei  Antares 230 asa cum se astepta, ci la bordul lui Atlas 5, a vechilor competitori si mai recent parteneri, ULA. Despre parteneriatul celor doua companii, in lupta lor contra celor de la SpaceX am mai scris in articolele noastre din trecut insa va fi interesant de urmarit cum vor evolua lucrurile in 2017.

Credit SpaceX