Aminteam in precedentul nostru articol despre agenda incarcata de zboruri catre Statia Spatiala Internationala, in perioada care urmeaza. La sfarsitul lui mentionam zborul cargoului Cygnus OA-7 din 16 martie si la el vom face referire din nou, pentru ca are o importanta deosebita pentru proiectul european QB50 asa cum vom explica in cele ce urmeaza.

OA-7 a fost amanat de mai multe ori din cauza celorlalte activitati pe care Orbital ATK le-a desfasurat in 2016, toate legate de calificarea pentru zbor a noului motor importat din Rusia si de intrarea in operare a noii rachete Antares 230 ce foloseste acest motor.
Dupa ce acest eveniment s-a produs, compania americana avansase sfarsitul lunii decembrie ca data de lansare, apoi a revenit, anuntand ca OA-7 nu va fi lansat de Antares ci va zbura la bordul rachetei Atlas 5 a celor de la ULA undeva la mijlocul lunii martie.
Oarecum surprinzatoare aceasta schimbare de strategie, mai ales dupa reusita lui Antares 230 din luna octombrie. Anuntul, asa cum era de asteptat, a lasat loc unor speculatii cu privire la posibile probleme tehnice observate de ingineri in timpul acelui zbor. Insa managementul lui Orbital le-a infirmat, spunand ca de fapt ar fi o simpla chestiune de optimizare a zborului. NASA avea nevoie de o capacitate mai mare de transport in unul din zborurile ramase in contractul cu Orbital si analizand scenariile de incarcare OA-7 – OA-11, s-a ajuns la concluzia ca aceasta greutate suplimentara poate fi transferata in zborul OA-7. Vorbim despre 3.6 tone in compartimentul presurizat adica o greutate totala a lui Cygnus probabil peste 8 tone.
Trebuie sa spunem ca pe hartie Antares 230 sta mult mai slab la capacitatea de transport in LEO decat Atlas 5 v401 (6.2 tone fata de 9 tone), pentru ca ea a fost proiectata tocmai pentru un anumit tip de lansari, in timp ce Atlas 5, alaturi de Delta 4, proiectate ca parte a programului EELV, trebuiau sa deserveasca o gama larga de lansari guvernamentale (mergand pana la sateliti foarte mari plasati in GEO sau lansari interplanetare).
Dupa problemele avute la Antares, Orbital si ULA au stabilit un protocol de colaborare, serviciile cargo contractate pentru NASA fiind continuate cu ajutorul rachetelor Atlas 5, asa cum s-a intamplat in decembrie 2015 (Cygnus OA4) sau martie 2016 (Cygnus OA6).
O alianta contra naturii in alte circumstante (pentru multa vreme cele doua companii au fost rivale), a devenit o colaborare fructoasa dupa ce SpaceX a atacat direct segmentul lansarilor guvernamentale, pana atunci apanajul exclusiv al lui ULA si de altfel a si reusit obtinerea de lansari pentru viitoarea generatie de sateliti GPS.
Mai jos o statistica a lansarilor efectuate de Orbital ca parte a contractului de alimentare a lui ISS pe care il are cu NASA:

Inchidem aceasta paranteza, revenind la zborul lui Cygnus OA7 din martie. Parte a acestei greutati suplimentare sunt si echipamentele necesare pentru lansarea catorva zeci de sateliti din programul QB50. Reamintim ca in ultimii ani proiectul european a avut dificultati sa gaseasca o modalitate alternativa de lansare dupa suspendarea colaborariii braziliano-ucrainene Alcantara.
Pentru o vreme s-a crezut ca satelitii vor putea fi trimisi pe orbita folosind racheta ruseasca Dnepr (aceeasi care de altfel reusise si lansarea primilor doi sateliti ai constelatiei, unii experimentali), insa si aceasta varianta a cazut dupa ce, parte a embargoului impus industriei ucrainene, guvernul de la Moscova a ordonat suspendarea lansarilor Dnepr. Multi operatori au fost afectati atunci de aceasta decizie, printre ei spre exemplu Iridium, insa compania americana s-a reorientat rapid si ne amintim ca a reusit la inceputul lunii ianuarie sa isi lanseze satelitii la bordul lui Falcon 9 a celor de la SpaceX.
Proiectul european QB50 nu are insa aceeasi putere financiara si a trebuit sa mizeze pe conexiunile politice la nivelul Uniunii Europene pentru a rezolva aceasta situatie. In final solutia a venit de la marile agentii spatiale care deruleaza in acest moment un program de sustinere a misiunilor de tip nanosatelit, oferind, atunci cand capacitatea de lansare permite, locuri libere unor nanosateliti care altfel nu si-ar permite acoperirea costurilor de zbor.
A fost si cazul de fata pentru ca, asa cum explicam in articolele noastre anterioare dedicate lui QB50, cei mai multi sateliti ai constelatiei (acolo unde orbita/experimentele stiintifice permit) au fost incarcati in tuburi NanoRacks si vor fi transportati pe ISS cu ajutorul cargoului spatial OA-7.
Ajunsi acolo ei vor fi transferati in modulul japonez Kibo si vor fi lansati cu ajutorul unui mecanism special.
Lista finala a satelitilor care vor zbura in martie a fost deja publicata, impreuna cu frecventele de lucru.

Din pacate, vestile nu sunt foarte imbucuratoare pentru Romania. Este neplacut sa anuntam acest lucru insa nici unul din cei doi sateliti romanesti Robisat nu se mai regasesc pe aceasta lista.
Trebuie sa spunem ca satelitii care au fost inclusi in acest zbor au trebuit sa treaca printr-o campanie de calificare pentru a demonstra ca sunt apti de lansare (in special siguri din punct de vedere electric - o masura logica avand in vedere ca vor trebui incarcati in cargou si apoi adusi pe ISS). Primii sateliti au plecat spre bancul de teste inca din luna august - neincluderea celor doi sateliti Robisat a ridicat un semn de intrebare inca de atunci, insa am sperat pana in ultimul moment ca problemele tehnice care cel mai probabil constituie motivul acestei amanari, vor putea fi remediate si macar unul din ei va reusi sa zboare in martie.

Insa din pacate, acest lucru nu s-a intamplat si in aceste conditii este neclar ce se va intampla cu cei doi sateliti Robisat - poate Rosa si Institutul de Stiinte Spatiale, cele doua insitutii care se ocupa de proiect ar putea da mai multe informatii, asa cum este normal, mai ales ca publicul din Romania este interesat de acest subiect.
In orice caz, speram ca cei doi Robisat isi vor putea gasi drumul pana la urma, chiar si intr-un alt zbor mai tarziu.

Sectiunea Robisat pe site-ul Space Alliance.
http://www.spacealliance.ro/robisat/

Credit QB50