Racheta americana Delta 4 a revenit sambata in atentie, o data cu lansarea satelitului WGS 9. Sistemul Wideband Global SATCOM (fostul Wideband Gapfiller Satellite) mai primise o alta platforma in luna decembrie (WGS 8), iar aceasta noua lansare, dupa doar cateva luni, vine in sprijinul cresterii capacitatii operationale a aliatilor NATO, intr-un context mondial cu tot mai multe provocari.
WGS 9 al carui cost se situeaza la 424 milioane de dolari, a fost impartit intre SUA, Canada (de altfel si cel mai mare contributor cu 337 milioane de dolari), Danemarca, Luxemburg, Olanda si Noua Zeelanda.
Din seria WGS, un singur satelit a mai ramas de lansat, WGS 10, undeva in 2018.
Lansarea ar fi trebuit sa aiba loc la inceputul lunii martie, insa ea a fost amanata dupa ce motorul RS 68, folosit pentru prima treapta a lui Delta 4, a pus ceva probleme inginerilor in timpul campaniei de teste efectuate la Cape Canaveral.
In final racheta americana a zburat cu bine pe 18 martie. S-a folosit aceeasi configuratie ca si in trecut, 4M+(5,4), satelitul fiind transferat dupa doar 42 de minute de zbor, intr-o orbita de transfer geostationar super sincrona 435 km x 44372 km x 27 de grade inclinatie.
A fost succesul consecutiv cu numarul 35 pentru Delta 4 si respectiv 108 pentru familia Delta (care a inregistrat ultimul esec in 1999). Totodata aniversarea a 70 de ani de US Air Force, punctata formal si in grafica de prezentarea a misiunii.
WGS, succesorul lui DSCS (Defense Satellite Communications System), care a fost operational intre 1980 si 2000, ofera comunicatie in timp real, cu predilectie avioanelor aliate care executa misiuni in teatrele de operatiuni. El are trei clase de sateliti, dezvoltate pe masura ce cerintele si capabilitatile tehnice au evoluat:
-blocul 1 contine WGS 1 (lansat in octombrie 2007, ce acopera de la coasta de vest a SUA pana in Asia de sud est), WGS 2 (lansat in aprilie 2009, pozitionat la 60 de grade longitudine estica deasupra Oceanului Indian, acopera in principal Iraqul si Afganistanul) si WGGS 3 (lansat in decembrie 2009, acopera estul Oceanului Atlantic)
-blocul 2 contine WGS 4 (lansat in ianuarie 2012), WGS 5 (lansat in mai 2013), WGS 6 (lansat in august 2013)
-blocul 2 ‘follow-on’ contine WGS 7 (lansat in iulie 2015), WGS 8 (lansat in decembrie 2016) si WGS 9 lansat acum
WGS 9 suporta un downlink de 8.088 GHz (fata de 4.410 GHz la predecesorii sai) si o viteza de transmisie de 11 Gbps (fata de 6 Gbps la predecesori). Cantarind 5.9 tone, construit pe standardul BSS 702 al lui Boeing, WGS 9 este un satelit modern, cu propulsie electrica si tehnologii anti-bruiaj. Antenele de la bord sunt orientabile si se pot alinia in functie de traficul de date care trebuie asigurat, 19 arii de acoperire independente putand fi astfel asigurate(10 locale in banda Ka, 8 locale in banda X si una globala in banda X).
Pentru optimizare, datele pot fi directionate automat in subcanale de 2.6 MHz, iar sistemul este capabil sa faca conversia dintr-o banda de frecventa in alta.
WGS este controlat de armata americana prin centrele de control de la Peterson AFB (Colorado), Fort Detrick (Maryland), Fort Meade (Maryland), Fort Buckner (Japonia), Landstuhl (Germania) si Wahiawa (Hawaii).
Credit ULA/US Air Force/Boeing