In sfarsit, dupa intarzieri repetate, cumuland in final cateva luni, si dupa o schimbare de racheta (de pe Antares pe Atlas 5), cargoul spatial Cygnus CRS OA7 a fost lansat marti 18 aprilie de la complexul 41 al bazei spatiale din Cape Canaveral. Ora exacta de lansare a fost 15:11:26 GMT.
Botezat SS John Glenn in memoria faimosului astronaut american, cargoul celor de la Orbital, de 7.4 tone, s-a separat de racheta dupa numai 21 de minute de zbor deasupra Atalnticului de nord; apoi si-a desfacut cele doua panouri solare si a stabilit o comunicatie stabila cu centrul de comanda, de unde va fi monitorizat si va primi instructiuni pentru interceptarea, si mai apoi cuplarea cu Statia Spatiala Internationala. El va fi capturat de bratul robotic Canadarm2 si apoi va andoca la modulul Unity, sambata, undeva in jurul orei 12:00 GMT.
Cygnus CRS OA7 va ramane atasat statiei pentru 85 de zile, apoi la intoarcere va fi umplut cu deseuri, pe care le va arde in timpul coborarii prin atmosfera. Insa aceasta a doua parte a misiunii nu va fi la fel de simpla ca si precedentele deorbitari, pentru ca va include si experimente secundare.
In cadrul programului de deservire al ISS, Orbital a executat pana acum nu mai putin de 8 zboruri: o misiune demonstrativa pe 18 septembrie 2013, Orb 1 pe 9 ianuarie 2014, Orb 2 pe 13 iulie 2014, Orb 3 pe 28 octombrie 2014, OA4 pe 6 decembrie 2015, OA6 pe 22 martie 2016, OA5 pe 17 octombrie 2016 si in sfarsit OA7, cea despre care vorbim acum.
4 alte zboruri mai sunt programate pana la sfarsitul lui 2018 si inca 6 pentru perioada 2019-2024.
Din lista de mai sus zborul Orb 3 a fost cel care a dat cele mai multe batai de cap celor de la Orbital. Atunci racheta lor Antares ce folosea vechi motoare rusesti re-echipate in SUA a explodat distrugand cargoul. NASA a ordonat o ancheta si inspectia care s-a derulat a scos la iveala defecte structurale la aceste motoare, in principal cauzate de varsta inaintata a lor; tot lotul a fost suspendat si Orbital s-a vazut in imposibilitatea de a onora lansarile la bordul rachetei sale Antares (implicit deservirea ISS).
O situatie dificila mai ales in conditiile in care competitorii de la SpaceX care alesesera o cale complet diferita (constructia propriilor lor motoare in detrimentul folosirii unor unitati rusesti) faceau progrese constante. Atunci am asistat la mariajul mai putin obisnuit cu ULA, Atlas 5 preluand, pana la revenirea lui Antares in flota, odata cu re-echiparea sa cu noi motoare (la sfarsitul anului trecut), obligatiile de lansare pentru cargourile lui Orbital.
Orbital din nou in carti
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160604053114
QB50 cu ochii pe Antares. Robisat, a doua misiune spatiala romaneasca primeste unda verde pentru lansare
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160711140859
Proiectul european QB50 continua, insa satelitii romanesti Robisat nu se mai regasesc pe lista viitoarei lansari
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170204013117
Totusi, trecerea la Atlas 5 a avut si aspecte pozitive: masa urcata pe orbita a fost semnificativ mai mare decat cea reusita de Antares – 3513 kg in primul zbor, 3518 kg in cel de al doilea si 3459 kg acum.
Desi la OA7 greutatea a scazut usor fata de celelalte zboruri, intreaga incinta interna a fost ocupata. Pe langa rezervele de hrana si oxigen sau echipamentele tehnice ce se transporta frecvent spre ISS, remarcam prezenta la bord a catorva zeci de nano-sateliti; cei mai multi din constelatia QB50 care iata, dupa un lung si anevoios drum, va deveni in sfarsit operationala.
Insa despre acest subiect intr-un articol viitor.
Credit NASA/Orbital ATK