Continuam seria de articole dedicate telescopului japonez Hitomi, un pic neobisnuit fata de postarile normale de pe site, adica in sens invers cronologic fata de desfasurarea reala a evenimentelor.
Hitomi este un caz care, alaturi de alte exemple celebre, trebuie sa faca parte din orice manual al explorarii spatiale, un exemplu negativ asa cum vom arata pe parcurs, insa totusi un caz din care inginerii sau directorii de programe spatiale pot invata foarte multe lectii utile.

Lectii care pe viitor pot face diferenta intre succes sau esec in cazul unei infrastructuri critice cum este o misiune spatiala, ce se naste de obicei cu multe eforturi financiare si tehnologice.

Sa incepem insa cu un scurt istoric al misiunii Hitomi.
Hitomi sau Astro H este una din misiunile astronomice ale Japoniei, insa in fapt, avand in vedere ca acoperea nise de observatie in gama X, completand observatiile altor telescoape mai celebre ale NASA sau ESA, a beneficiat de infuzie de tehnologie de la aceste agentii spatiale.
A rezultat un satelit foarte performant, cu patru instrumente montate la bord HXI (Hard X-ray Imager), SXS (Soft X-ray Spectrometer), SXI (Soft X-ray Imager) si SGD (Soft Gamma-ray Detector), ale caror date erau asteptate cu interes de comunitatea astronomica internationala.
El a fost lansat de o racheta japoneza H2A pe 17 februarie 2016 promitand minim 3 ani de operare.
Din pacate la scurt timp, echipa JAXA care coordona activitatile a facut o serie de greseli grave, care in final au dus la distrugerea completa a satelitului. Nu vom intra acum in mai multe detalii pentru ca vom studia cauzele accidentului in articolele noastre viitoare.

Insa zilele trecute, la ceva mai mult de un an de la acest incident, au venit si vesti bune: tocmai pentru importanta datelor care erau asteptate de astronomi, care promiteau descoperiri majore in privinta intelegerii noastre asupra universului, JAXA, NASA si ESA au decis sa construiasca o misiune de inlocuire a lui Astro H. Ea se va numi XARM (X-ray Astronomy Recovery Mission) si va fi lansata cel mai devreme in martie 2021.
Va fi o misiune cu buget mai redus, iar platforma va fi simplificata: doar doua din instrumente vor fi refacute (Soft X-ray Spectrometer si Soft X-ray Imager), in timp ce radiatia in gama X cu energie ridicata nu va mai putea fi observata; aceasta nisa va fi completata pe baza observatiilor facute de telescopul NASA NuStar despre care gasiti mai multe informatii in linkurile de mai jos.

Prezentare NuStar - partea 1
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120614081823
Prezentare NuStar - partea 2
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120620043845

Managerii celor trei agentii spatiale au convenit asupra cooperarii si au securizat bugetul misiunii, astfel ca satelitul, care beneficiaza si de componente ramase in stoc de la Astro H, ar putea intra in proiectare  si pe urma in productie, in cel mai scurt timp.
Vom continua.

Arhiva de articole:
Un nou observator astronomic japonez (partea 1)
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160222151655
Un nou observator astronomic japonez (partea 2). Astro H, anatomia unui accident
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160413133849
De ce a fost lansat Hitomi în orbită înclinată?
http://spacealliance.ro/qa/?qa=6549/de-ce-a-fost-lansat-hitomi-in-orbita-inclinata

Credit JAXA